De ce să nu investeşti în Catedrala Mântuirii Neamului

S-a gândit cineva vreodată de ce nu este bine să investeşti bani (sau orice altceva) într-o clădire religioasă? Dacă nu a spus-o nimeni, iată că eu m-am gândit, aşa că am pus mâna pe tastatură şi ceea ce urmează în acest articol este opinia mea personală şi nu are nimic de a face cu vreun crez anume. Orice reacţii la ceea ce veţi citi în acest articol vor fi pure comentarii la o opinie personala scrisă pe acest blog.

Aşadar, ca să nu facem mai întâi o apologie pentru o nimica toată, o să enumăr pe scurt motivele pentru care să nu investeşti în Catedrala Mântuirii Neamului (detalii găsiţi prin căutarea pe google, nu intru în detalii că nu acesta e scopul articolului).

1. O clădire bisericească nu poate să mântuiască pe nimeni. În nimeni altul nu este mântuire decât în Isus Hristos - Faptele Apostolilor 4:12. Acest lucru îl ştiu preoţii şi episcopii şi toţii capii mişcărilor religioase creştine din această ţară. Faptul că ei nu predică acest adevăr înseamnă că ei înşişi nu vor ca oamenii să fie mântuiţi - aici îmi amintesc de ceea ce spunea Domnul Isus despre "fabuloşii" farisei din vremea Lui,

Atunci Isus le-a vorbit mulţimilor şi ucenicilor Săi. El le-a zis: „Cărturarii şi fariseii stau pe scaunul lui Moise. Deci să faceţi şi să păziţi toate lucrurile pe care vi le spun ei, dar să nu faceţi după faptele lor, pentru că ei zic, dar nu fac. Ei leagă poveri grele şi dificil de dus şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei înşişi nici măcar cu degetul nu vor să le mişte. Toate faptele lor le fac pentru a fi văzuţi de oameni. Astfel, îşi fac filacterele largi şi ciucurii lungi şi iubesc să li se dea locul de onoare la mese şi scaunele de onoare în sinagogi, să fie salutaţi prin pieţe şi să fie numiţi de oameni: «Rabbi». Voi însă să nu vă numiţi «Rabbi», căci Unul singur este Învăţătorul vostru, iar voi toţi sunteţi fraţi. Şi «tată» să nu numiţi pe nimeni pe pământ, căci Unul singur este Tatăl vostru, şi anume Cel ceresc. De asemenea, să nu numiţi pe nimeni «îndrumător», căci Unul singur este Îndrumătorul vostru, şi anume Cristosul. Cel mai mare dintre voi va fi slujitorul vostru. Oricine se înalţă pe sine va fi smerit şi oricine se smereşte va fi înălţat. Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi închideţi Împărăţia Cerurilor în faţa oamenilor; nici voi nu intraţi, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi să intre! (Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi devoraţi casele văduvelor şi faceţi rugăciuni lungi de ochii lumii. De aceea veţi primi o condamnare mult mai mare.) Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi înconjuraţi marea şi uscatul pentru a face un prozelit, dar când devine astfel, faceţi din el de două ori mai mult un fiu al Iadului decât sunteţi voi! Vai de voi, călăuze oarbe care ziceţi: «Dacă cineva jură pe Templu, acest lucru nu înseamnă nimic, dar dacă cineva jură pe aurul Templului, este dator să-şi ţină jurământul!» Nesăbuiţilor şi orbilor! Ce este de mai mare importanţă: aurul sau Templul, care sfinţeşte aurul? Voi mai ziceţi: «Dacă cineva jură pe altar, acest lucru nu înseamnă nimic, dar dacă jură pe darul de pe altar, este dator să-şi ţină jurământul!» Orbilor! Ce este de mai mare importanţă: darul sau altarul, care sfinţeşte darul? Prin urmare, cel ce jură pe altar, jură pe el şi pe tot ce este pe el, iar cel ce jură pe Templu, jură pe el şi pe Cel Ce locuieşte în el. De asemenea, cel ce jură pe cer, jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe Cel Ce stă pe el. Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi daţi zeciuială din mentă, din mărar şi din chimen, dar neglijaţi cele mai importante lucruri din Lege, şi anume dreptatea, mila şi credincioşia! Pe acestea trebuia să le faceţi, iar pe acelea să nu le neglijaţi! Călăuze oarbe, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila! Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi curăţaţi pe dinafară paharul şi farfuria, dar pe dinăuntru sunt pline de jaf şi de necumpătare! Fariseu orb! Curăţă mai întâi pe dinăuntru paharul (şi farfuria), ca să fie curate şi pe dinafară! Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi vă asemănaţi cu mormintele văruite, care pe dinafară arată frumos, dar înăuntru sunt pline de oasele celor morţi şi de orice fel de necurăţie! Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi drepţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de ipocrizie şi de fărădelege! Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi zidiţi mormintele profeţilor şi împodobiţi mormintele celor drepţi şi spuneţi: «Dacă noi am fi trăit în zilele strămoşilor noştri, n-am fi fost părtaşi cu ei la vărsarea sângelui profeţilor!» Astfel, voi înşivă mărturisiţi că sunteţi urmaşii celor ce i-au ucis pe profeţi! Umpleţi deci măsura strămoşilor voştri! Şerpilor! Pui de vipere! Cum veţi scăpa de condamnarea la Iad?!  (Matei 23:1-33, NTR)

2. Numele unei biserici nu are valoare spirituală înaintea lui Dumnezeu, cu atât mai puţin înaintea oamenilor. Ceea ce se întâmplă în zilele noastre este faptul că unii cred că dacă pun nu ştiu ce nume la gruparea lor sau la clădirea unde se întâlnesc ei, cred că ei sunt favoriţii lui Dumnezeu. Nu o clădire sau un nume de pe o clădire face o biserică, ci oamenii care o formează.

Căci unde sunt adunaţi doi sau trei în Numele Meu, acolo, în mijlocul lor, sunt şi Eu! (Matei 18:20, NTR)

Nu cred că mai este ceva de adăugat aici. Pentru cei care nu pricep conceptul de biserică vie înseamnă că nu au citit corect Scriptura. Domnul Isus i-a trimis pe ucenicii Săi ca să predice Evanghelia pretutindeni şi să facă ucenici. El nu a chemat pe nimeni să facă biserici în numele Lui, ori în numele celor dinaintea Lui, ori în numele altor fiinţe. El se gândea la ceea ce este esenţial: mântuirea sufletelor, nu la ceva formal: locul unde să se întâlnească oamenii ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu. Din nefericire, trebuie să spun că multe biserici de astăzi au ajuns altceva decât locaşuri unde să se audă Cuvântul lui Dumnezeu. Voi scrie un alt articol care va detalia mai multe despre ceea ce am susţinut aici.

3. O clădire de biserică nu este o investiţie bună. Da, voi repeta acest lucru din nou, clădirea unei biserici nu este o investiţie bună. Nu sunt expert financiar, nici expert în management, pe departe de mine acest lucru. Ideea e că nu am auzit şi nu cred că veţi auzi careva vreodată că cineva va vinde clădirea unei biserici. Pur şi simplu nu este o investiţie bună. Nu a fost vreodată o investiţie bună aceasta. De sigur că acum vor sări cei care cred că se pot face bani cu ajutorul clădirii bisericii. Aici sunt de acord. Din biserică poţi să faci oricând o discotecă - sala este mare; din biserică poţi să faci oricând un cinematograf - toată lumea are scaune; din biserică poţi să faci hotel - există toalete pentru bărbaţi şi pentru femei şi majoritatea au şi bucătării şi săli de mese pentru nunţi, etc.; din biserică poţi să faci un buncăr - e locul unde se spală cel mai uşor mintea la naivii din societatea noastră prin tot felul de tehnici actuale (predicarea subtilă de învăţături greşite, susţinerea unor convingeri personale ca şi când ar fi doctrine, impunerea unui stil către toată comunitatea - acestea sunt doar câteva care îmi vin acum în cap).

Deci, dintr-o biserică poţi să faci ceva, dar nu o să auzi niciodată biserică de vânzare. Ca imobil, nu are nici o valoare pe piaţă (deşi se investesc mai mulţi bani în ea decât în ajutarea celor nenorociţi din Africa!!!!) şi nu va avea niciodată valoare înaintea Cerului şi nici a Iadului. Atunci când Domnul Isus spunea că "... Îmi voi zidi Biserica, iar porţile Locuinţei Morţilor n-o vor birui" (Matei 16:18, NTR), cu siguranţă că nu se referea la o construcţie, ci la un organism viu, format din cei care aveau să creadă în El şi să fie mântuiţi prin El (a se studia aici contextul istoric al acestui pasaj, va recomand comentariul IVP la acest capitol, disponibil aici in limba engleza). Domnul Isus se referea aici la o comunitate, ca o continuare a rămăşiţei credincioase a legământului din Vechiul Testament (vezi detalii in link-ul cu comentariul de mai sus).

Aşadar, dacă cineva vă va cere vreodată finanţe sau ajutor în clădirea vreunei catedrale, care să mai aibă şi un nume "fabulos", analizaţi mai întâi scopul acestei clădiri. Da, în sine este bun, că va avea şi o cantină pentru săraci (de parcă nu se putea face cantină fără biserică şi fără cruci şi clopote), da, va avea şi un cămin pentru bătrâni (de parcă nu ştim că majoritatea spitalelor de la noi se vor transforma curând în aşa ceva... şi nu cred că spitalele au fost vreodată în jurisdicţia sau administrarea vreunei mişcări religioase, oricare ar fi numele ei, de renume sau de batjocoră). Da, probabil că va exista şi un loc unde se vor pune icoane - şi despre asta am mai discutat în alt articol - sau chiar oseminte ale unor "necunoscuţi" care vor fi numiţi "sfinţi" - cânt de fapt toate acestea nu sunt nimic altceva decât oase arheologice şi imagini care fură din esenţa a ceea ce vor unii ca ele să fie. A te închina la astfel de lucruri şi nu lui Dumnezeu nu este ceva legat de crezul ortodox sau catolic sau oricare alt crez.

A te închina lui Dumnezeu este biblic şi adevărat, şi Dumnezeu astfel de închinători caută, care să i se închine Lui în Duh şi Adevăr. Tot ceea ce se adaugă în plus la acestea sunt nimic altceva decât nimicuri, nonsensuri, eşuări umane, chestii fără scop. Aşadar, investiţi mai degrabă în sfinţenie şi în Împărăţia lui Dumnezeu, pe care suntem îndemnaţi să o căutăm mai presus de orice altceva (Matei 6:33). O clădire de biserică nu va oferi niciodată mântuire, nu va fi de importanţă spirituală înaintea lui Dumnezeu şi, în plus, nu e o investiţie bună. Să ne gândim mai bine la cei nenorociţi din jurul nostru mai bine, decât să investim în ceva care oricum nu are valoare. Probabil că va avea valoare pentru Martorii lui Iehova - lor li s-a "rezervat" pământul şi ce mai este pe el (cel puţin aşa cred ei cu privire la lucrurile viitoare).

Notă finală: Dacă veţi observa, majoritatea citatelor biblice din acest articol sunt din Evanghelia după Matei, un om care odinioară a fost un vameş. După ce s-a întors la Hristos, Matei a înţeles care este scopul vieţii şi cu siguranţă că nu s-a auzit vreodată că el ar fi investit din "banii de la slujba lui" în vreo biserică. Cu siguranţă că Matei a înţeles şi a subliniat esenţa mesajului lui Hristos: acela de a face ucenici din toate neamurile şi de a-i aduce pe oameni la Hristos; datoria noastră este să îi ducem la El; datoria Lui este să îi cureţe. Dacă vrem să le mai facem şi o biserică, asta ar fi un bonus, dar nu e necesar. Să nu uităm că primii creştini se întâlneau în casele lor, pe ascuns. Dacă citaţi acest material în altă parte, rog să păstraţi toate link-urile şi să oferiţi sursa citării, adică acest blog. Mulţumesc.