Provocare la rugăciune: aeroport Braşov

Citeam ieri un articol despre noile măsuri din ţara noastră în care se spunea că se va începe construcţia aeroportului din Braşov (Ghimbav, mai exact).

În timp ce citeam articolul mi-a venit în minte ideea de a cere lui Dumnezeu în rugăciune realizarea acestui lucru. Oare ce vor spune cei din biserică dacă le voi propune să facă o astfel de rugăciune? Vor zice ori că am "chiţibuşe" politice în cap, ori că nu ştiu ce să mă rog, ori că sunt "dus". Deşi pare un lucru bizar de cerut de la Dumnezeu, cred că este realizabil, aşadar continui şi vă provoc ca în timp ce citiţi acest articol să aveţi ochi obiectivi, mai puţin critici şi mai mult supranaturali - adică nu vă puneţi ochelarii 3D acum, că nu e gata încă.

Demersurile pentru începerea construirii aeroportului au fost multe, cu multe eşecuri. Se auzea cum nu ştiu cine nu a fost de acord că fondurile trebuiau să treacă mai întâi prin buzunarul lui x sau y, apoi să se aprobe de către alţii, şi aşa mai departe - pe scurt: clasica birocraţie românească.

În vara acestui an am avut ocazia să trec peste terenul pe care s-a propus să se construiască aeroportul. Încă mai era un oier cu oile lui acolo, "măslinele" de la oi parcă pregăteau terenul pentru a fi afânat... să poată să se toarne cei 7 metri de asfalt - am auzit şi eu asta de la alţii - şi prin zonă survolau avionaşele de la IAR Ghimbav, nişte avioane asemenea unor albinuţe mai mari, după care copiii strigau, şi parcă îmi amintesc şi acum cântecul din copilărie...

"Avion cu motor,
Ia-mă şi pe mine-n zbor
Nu te iau că eşti mic
Şi te cheamă... polonic"

Râdeam noi atunci, dar nu avea vreunul din noi idee că Braşovul, centrul ţării noastre, poate avea aeroport precum are Craiova, Satu Mare, Sibiu, şi alte oraşe mai mici ca acesta, ca să nu mai menţionez oraşele mai mari de pe care se poate decola spre orice loc din lumea aceasta.

Ideea de aeroport la Braşov nu doar că produce locuri noi de muncă, dar şi investitorii vor veni la noi, mai ales că avem şi renumita staţiune Poiana Braşov, deci cred că începeţi să gândiţi cu mine că ideea de aeroport la noi nu este o prostie. Nu are cum să fie dacă te-ai vedea deja angajat acolo şi îi ceri de pe acum lui Dumnezeu să îţi "ţină" şi ţie un loc de muncă acolo.

Încep să-mi compar rugăciunea pentru aeroportul din Braşov cu rugăciunea lui Iaebeţ din 1 Cronici 4:10, "Iaebet a chemat pe Dumnezeul lui Israel si a zis: „Daca ma vei binecuvanta si-mi vei intinde hotarele, daca mana Ta va fi cu mine, si daca ma vei feri de nenorocire, asa incat sa nu fiu in suferinta!...” Si Dumnezeu i-a dat ce ceruse".

Am mai întrebat pe mulţi oameni în biserică şi în alte locuri, este ceva greşit să ceri lui Dumnezeu ceva mare? Sigur că răspund cu "nu", deşi în inima lor nu au credinţa cât bobul de muştar ca să creadă şi să facă această cerere măreaţă. Probabil că unii au credinţa aşa de mare că au ajuns să nu mai vadă de ea, probabil că ea îşi schimbă numele când creşte... probabil că doar pentru mutatul munţilor ar fi bună dacă e mică - păreri şi păreri.

Nu cred că este neapărat să avem credinţă când ne rugăm ceva sau când cerem un lucru de la Domnul. Important este să fie ceva bun şi să mulţumim lui Dumnezeu pentru toate care ne dă - ele vin din mâna Sa, şi El este Tatăl luminilor!

Aşadar, vă provoc să cerem lui Dumnezeu ca realizarea proiectului cu aeroportul din Braşov să se finalizeze cât mai curând. Poate că acum nu vedem multe rezultate, dar mai târziu ne vom uita în urmă şi vom zice, iată ce a făcut Domnul şi iată ce ne-am rugat. Mai apoi putem merge mai departe să cerem lucruri mai mari, mai extinse, mai imposibil de realizat pentru om - în cele din urmă la Dumnezeu nu există cuvântul "imposibil".