Isus a fost crucificat într-o miercuri, joi sau vineri?

Dacă declar că Isus nu a fost răstignit vinerea o să stârnesc multe dezbateri; am făcut asta o dată și mulți au sărit să apere o părere tradițional-ortodox-catolică, fără să fi studiat în prealabil Scriptura, sărbătorile evreiești și, mai important decât acestea, motivul morții lui Isus Hristos. Ceea ce urmează în acest articol este un fel de sondaj retoric prin care vom răspunde la întrebarea legată de ziua în care a fost crucificat Isus. Deși nu sunt susținătorul ideii de vineri, cred că faptul pentru care nu a fost menționat specific în Scriptură ziua morții lui Isus Hristos nu are un scop salvator pentru noi și nici nu este un motiv de a face din ziua de vineri o sărbătoare, atâta timp cât nu ne cere Dumnezeu acest lucru.

Biblia nu declară în mod explicit în care zi a săptămânii a fost crucificat Isus. Două din cele mai susținute păreri sunt cu privire la ziua de vineri sau ziua de miercuri. Cu toate acestea, unii folosesc o sinteză a ambelor argumente despre vineri și miercuri, și pledează pentru ziua de joi.

Isus a spus în Matei 12:40, „Căci, după cum Iona a stat trei zile și trei nopți în pântecele chitului, tot așa și Fiul Omului va sta trei zile și trei nopți în inima pământului.” Cei care argumentează pentru crucificarea în ziua de vineri spun că încă există o cale validă prin care El ar fi putut fi considerat a fi în mormânt pentru trei zile. În mentalitatea evreiască a primului secol, o parte din zi era considerată ca o zi întreagă. Din moment ce Isus a fost în mormânt o parte din ziua de vineri, toată ziua de sâmbătă și parte din duminică, El ar putea fi considerat că a fost în mormânt pentru trei zile.

Unul din argumentele principale pentru ziua de vineri este găsit în Marcu 15:42, care indică faptul că Isus a fost crucificat „în ziua dinaintea Sabatului”. Dacă acesta era Sabatul săptămânal, adică sâmbăta, atunci acest fapt indică la o crucificare în ziua de vineri. Un alt argument pentru vineri spune că versetele precum Matei 16:21 și Luca 9:22 învață ideea că Isus avea să învie în a treia zi, prin urmare El nu ar fi avut nevoie să fie în mormânt trei zile și trei nopți complete. În timp ce anumite traduceri folosesc „a treia zi” pentru aceste versete, nu toți sunt de acord că „a treia zi” este cea mai bună cale de a traduce aceste versete. Ba mai mult, Marcu 8:31 spune că Isus avea să învie „după” trei zile.

Argumentul zilei de joi se dezvoltă pe ideea zilei de vineri și argumentează, în principal, faptul că sunt prea multe evenimente (unii numără în jur de douăzeci) care au loc între îngroparea lui Hristos și duminică dimineața, ca să se poată întâmpla de vineri seara până duminică dimineața. Susținătorii acestei păreri indică faptul că aceasta este o problemă, în special când singura zi întreagă dintre vineri și duminică era sâmbăta, Sabatul evreiesc. Una sau două zile în plus elimină această problemă. Cei ce susțin ziua de joi ar putea raționa astfel: să presupunem că nu ți-ai văzut un prieten de luni seara. Data următoare când te întâlnești cu el este joi dimineața, și spui, „Nu te-am mai văzut de trei zile”, deși tehnic nu sunt decât 60 de ore (2,5 zile). Dacă Isus a fost crucificat joia, acest exemplu arată felul cum s-ar putea considera acestea ca fiind trei zile.

Opinia despre miercuri declară că au fost două Sabate în acea săptămână. După primul (cel care a avut loc în seara crucificării [Marcu 15:42; Luca 23:52-54]), femeile au cumpărat miresme – notați faptul că ele au cumpărat după Sabat (Marcu 16:1). Opinia cu privire la ziua de miercuri susține faptul că acest „Sabat” era Paștele Evreiesc (vezi Levitic 23:24-32, unde zilele sfinte, care nu sunt neapărat ziua a șaptea a săptămânii, sunt menționate drept Sabat). Al doilea Sabat din acea săptămână era Sabatul normal. Notați faptul că în Luca 23:56, femeile care au cumpărat miresmele după primul Sabat s-au întors și le-au pregătit, apoi s-au odihnit „în ziua Sabatului” (Luca 23:56). Argumentul declară că ele nu puteau să cumpere miresmele după Sabat, și să le pregătească înainte de Sabat – doar dacă nu erau două Sabate. Având ideea de două Sabate, dacă Hristos a fost crucificat joia, atunci marele Sabat sfânt (Paștele Evreiesc) ar fi început joia la apusul soarelui și s-ar fi terminat vineri la apus – la începutul Sabatului săptămânal, sau sâmbăta. Cumpărarea miresmelor după primul Sabat (Paștele Evreiesc) ar fi însemnat că ele le-au cumpărat sâmbăta și ar fi încălcat Sabatul.

Așadar, conform punctului de vedere legat de ziua de miercuri, singura explicație care nu încalcă relatarea biblică despre femei și miresme, și susține o înțelegere literală a textului din Matei 12:40, este faptul că Hristos a fost crucificat în ziua de miercuri. Sabatul care era o zi mare sfântă (Paștele Evreiesc) a avut loc joia, femeile au cumpărat miresmele (după aceea) vinerea și s-au întors și le-au pregătit în aceiași zi, s-au odihnit sâmbăta, care era Sabatul săptămânal, apoi ele au adus miresmele la mormânt duminică dimineața. Isus a fost îngropat aproape de apusul soarelui miercurea, care era începutul zilei de joi în calendarul evreiesc. Folosind un calendar evreiesc avem după cum urmează: joi noaptea (noaptea unu), joi ziua (ziua unu), vineri noaptea (noaptea doi), vineri ziua (ziua doi), sâmbătă noaptea (noaptea trei), sâmbătă ziua (ziua trei). Nu știm exact când a înviat El, însă știm că a fost înainte de răsăritul soarelui duminica (Ioan 20:1, Maria Magdalena a venit „pe când era încă întuneric” („dis de dimineață”, în versiunea Cornilescu), așa că El ar fi înviat imediat după apusul de soare de sâmbătă seara, care începea prima zi a săptămânii pentru evrei.

O posibilă problemă cu părerea despre ziua de miercuri este faptul că ucenicii care au mers cu Isus pe drumul spre Emaus au făcut acest lucru „în aceiași zi” a învierii Sale (Luca 24:13). Ucenicii, care nu îl recunosc acolo pe Isus, îi spun Acestuia despre crucificarea lui Isus (24:21) și spun că „astăzi este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri” (24:22). De miercuri și până duminică sunt patru zile. O posibilă explicație este că ei poate au numărat de miercuri seara de la îngroparea lui Hristos, care începe joia evreiască, și de joi până duminică ar putea fi numărate drept trei zile.

Concluzie
În schema principală a lucrurilor nu este deloc important să știm în ce zi a săptămânii a fost crucificat Hristos. Dacă era foarte important, atunci Cuvântul lui Dumnezeu ar fi comunicat clar ziua și timpul cadru. Ceea ce este important este că El a murit și că El a înviat fizic, trupește din morți. Ceea ce este egal de important este motivul pentru care El a murit – să ia pedeapsa pe care o merită toți păcătoșii. Pasajele din Ioan 3:16 și 3:36 proclamă că a-ți pune încrederea în El rezultă în viață veșnică! Acest lucru este pe atât de adevărat precum ideea dacă El a fost crucificat într-o miercuri, joi sau vineri.

Așa că, orice ar fi crezut tău despre "sfânta vineri", sau "vinerea mare", sau alte denumiri legate de "săptămâna patimilor", ce este sărbătorită în Creștinism (și am înțeles că și budiștii sărbătoresc ceva în același timp, desigur în felul lor...), sper ca ideologia ta creștină despre anumite zile ale săptămânii să fie spulberată. Isus nu a murit pentru o sărbătoare, ci pentru păcătoși. Prin a ne pune încrederea în El ca Domn și Mântuitor al nostru facem din El sărbătoarea și sărbătoritul nostru - și aceasta are un mai mare efect decât o zi religioasă.

Dacă citați sau folosiți acest material în altă parte, rog să păstrați toate link-urile din el și să oferiți sursa citării, adică acest blog. Mulțumesc!