Dacă istoria s-a întâmplat aşa... atunci suntem pierduţi!

Este ceea ce mai pot exclama acum, după ce am citit un material destul de şocant (în limba engleză, vă recomand să îl citiţi cu atenţie) cu privire la apariţia religiei Islamului în lume. Ştiam - din ceea ce am studiat la facultate, şi nu numai - că această religie se bazează în principal pe nişte vedenii ale unui om dereglat mintal, psihic şi spiritual, care nu căuta nimic altceva decât un loc de putere. Şi în cele din urmă cam la toate religiile există această tendinţă: să vrei să fii zeu, fie că ai nu ştiu câte încarnări, fie că ai nu ştiu cât de suferit, că trebuie să treci prin nu ştiu câte suferinţe, etc.

Mi-am amintit ulterior de discuţia fiilor lui Zebedei, cum ei au venit la Domnul Isus, cu "pila lor" (mama, logic) pentru a primi în Împărăţia Cerurilor un loc de cinste (vezi Matei 20:20-28). Chestia asta cu un loc de cinste în "lumea de dincolo" este un lucru comun în multe religii. Dacă faci cutare şi cutare lucru, în "rai" o să ai parte de ceva special, de desfătare, de plăcere, de tot ce nu ai avut parte pe pământ.

Pentru aceia dintre noi care au ştiut de când sunt ei că, "Catolicismul" (se permite această cacofonie în limba română, aşa că nu mă mai scuz...) este o desprindere din Creştinismul iniţial, care a format o schismă şi o divizare, astfel producându-se Ortodoxismul şi Catolicismul - şi nu vreau să intru aici în alte amănunte plictisitoare - vreau să vă spun că articolul şocant de care vă spuneam mai devreme este o dezvăluire pe care catolicii nu vor să o creadă nimeni.

Iniţial am citit acel articol şi am crezut că era o glumă proastă, dar parcă atunci când citeşti puţin şi istoria şi ştii cine sunt, cine au fost catolicii, îţi cam dai seama că articolul cam bate pe adevărat, deşi cu un offside din partea unui iezuit pe numele Dr. Alberto Rivera, care s-a convertit ulterior la Creştinismul Protestant. Deşi a fost muşamalizat, şi în cele din urmă otrăvit (cea mai stupidă ironie în a face pe cineva să tacă, în loc să faci o apologetică a ceea ce este de fapt adevărat), pentru a i se aduce la tăcere mărturisirea lui, ceea ce este scris acolo nu trebuie să ajungă în mâinile islamicilor, mai puţin în cele ale catolicilor. Dacă musulmanii ar afla, ar crede, s-ar dovedi că mişcarea lor este o invenţie şi o născocire a dorinţei de putere a papei catolicilor, în clipa următoare ar fi ori război, ori s-ar converti toţi la alte religii, ori va fi totul un haos.

Ceea ce mă miră cel mai mult este că profetul iniţial, care a fost "instruit" de catolici spre a produce religia falsă, a avut şi el puţin de minte în capul lui, deşi a fost manipulat fără să se opună violent - cred că aşa ar fi trebuit să facă pentru a stopa iniţiativa catolică. Ulterior s-a văzut că papa dorea Ierusalimul pentru sine şi religia sa, şi mai apoi s-a trezit că Ierusalimul a fost numit de musulmani al doilea oraş sfânt al lor - după Mecca - deoarece pe muntele Moria, unde se află acum moscheea lor, "Dome of the Rock", a fost sacrificat Isaac, iar musulmanii au inversat istoria şi au scris Ismael în loc... şi aşa s-au trezit cu rivali asupra oraşului care îl vroiau catolicii.

Aici nu înţeleg de ce atâta sete de putere, de dominare, de posesiune şi de extindere a religiei catolice. Dacă ei s-au stabilit la Vatican - unde au format din religia păgână a romanilor un pseudo-creştinism cu tot felul de zeităţi la care le-au schimbat numele în sfinţi din Biblia creştină - şi iar nu vreau să intru în detalii pentru că nu vreau să plictisesc - de ce nu şi-au făcut acolo corturile lor şi să se mulţumească cu ce au găsit la faţa locului? Este o întrebare care o punem, şi la care ne poate răspunde doar Papa, aşa că vă rog, dacă vreţi răspunsul, sunaţi-l!

O altă nedumerire pe care nu o înţeleg este faptul că toate chestiile astea, care au avut loc în istorie, s-au întâmplat, şi Dumnezeu a permis toate acestea cu un scop bine definit. De ce credeţi că s-a născut o religie falsă şi această religie falsă să fie născută, concepută, cum vreţi voi să spuneţi, de creştini? Simplu! Ei nu au păstrat legătura cu sursa puterii şi au încercat ei să devină puterea. Cineva spunea odinioară că "teologii sunt cei mai mari anticrişti ai zilelor noastre". Ei ştiu cum să manipuleze mulţimile, ştiu ce este drept şi ce nu este drept, şi pot face oricănd devieri, care să ducă de la o eroare simplă, la o erezie, la o sectă, la o mişcare, la o naţiune subjugată în întuneric.

Faptul că lumea arabă - şi nu numai - a ajuns unde a ajuns, se datorează numai şi numai creştinilor. De ce spun asta? Pentru că au existat încă de la început creştini care au pus priorităţi greşite în viaţa şi în biserica lor, şi astfel au dat naştere la tot felul de grupări, erezii, lucruri neadevărate, versete biblice scoase din context, justificări, etc.

Dacă creştinismul nu se menţine 100% în dependenţă de Dumnezeu, acesta se diluează şi devine orice, numai nu asemenea lui Hristos - ceea ce de fapt înseamnă cuvântul "creştin". Ne mirăm că avem în mijlocul bisericilor noastre oameni care cred tot felul de lucruri şi când le spui adevărul te consideră un "stricat"? Asta se datorează mai multor factori, pe care doresc să îi enumăr mai jos:

- lipsa călăuzirii Duhului Sfânt
- lipsa cercetării în rugăciune a Cuvântului lui Dumnezeu
- lipsa căutării feţei lui Dumnezeu
- lipsa părtăşiei şi a primirii învăţăturii apostolice
- lipsa cenzurii biblice a gândirii şi ideilor care se bazează pe versete scoase din context, interpretări eronate, etc - sau pe scurt spus, lipsa unei apologetici creştine autentice
- lipsa credinţei în Dumnezeu
- lipsa prezenţei lui Dumnezeu (are loc atunci când urmăm tradiţia, şi nu prezenţa şi puterea lui Dumnezeu)

Oare ce poate fi mai simplu să spui acum decât că devierea de la adevăr are loc doar de la un singur verset...

Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni. (Faptele Apostolilor 2:42) (de citit tot contextul, apropos, şi versetele următoare)

Atunci când acestea de mai sus au înceta, şi au luat locul alte lucruri, s-a născut erezia. Ceea ce trebuie să facem noi acum este să revenim la lucrurile de bază. Vă includ mai jos un videoclip al formaţiei 4 Him, care vorbeşte clar despre aceste lucruri. Treziţi-vă din somn!