Pocăinţă de doi bani - făţărnicia dată pe faţă

Devastator! Strigător la cer! O oroare cum nu s-a mai văzut vreodată! Ai mai auzit vreodată de pocăinţă de doi bani?

Articolul de faţă îşi propune dezvăluirea unui adevăr din cadrul creştinilor care frecventează bisericile ce nu produc roadă pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Sau dacă spun că produc ceva, în orice caz nu se numeşte "roadă". Credeţi-mă, ştiu despre ce e vorba.

În primul rând iniţiez această dispută pentru că sunt intrigat de pocăinţa de doi bani de care se dă dovadă cam peste tot. Nu mă laud că eu aş fi mai pocăit decât ei, dar simt în mine că oamenii aceştia îşi sapă singuri groapa cu putreziciunea mentalităţii şi a gândirii inimii lor, pe care de cele mai multe ori doresc să o impună asupra celor din jur (aici m-aş include şi pe mine, pentru că sunt muritor ca ei, m-au atras în cercul lor, nu cu tehnica lor, ci prin "membria" la care m-au constrâns pentru a-mi oficia o slujbă "cultică"). Dispreţuiesc mândria care îi prezintă pe aceşti oameni - în cea mai mare parte sunt în cadrul conducerii dintr-o biserică - drept super-superiori faţă de mine şi de ceilalţi "laici", care încearcă să dea de capătul celălalt al tunelului.

Întunericul nu mai este de acum o ţintă pentru credincioşi, a devenit o obişnuinţă, care pe zi ce trece, se impune şi este impus, şi în final ajunge să fie "tradiţional", adică ar deveni ceva normal ca să fi în întuneric şi să spui că mai şi mergi la biserică, sau că te numeşti creştin, ori că pretinzi că faci o slujbă acolo.

Valoarea unui om poate fi măsurată şi în bani...Dacă ar fi să numesc câteva din lucrurile care destăinuie starea de fapt - pocăinţa asta de doi bani - aş putea spune răspicat că în mare parte se încearcă o manipulare şi un control asupra "enoriaşilor" prin stilul uşuratic şi dezgustător de slujire creştină. Sublinierea îmi aparţine. De ce spun aceste lucruri? Pentru că mulţi din cei care pretind că fac o slujbă pentru Domnul în biserică, o fac din obicei, şi nu dintr-o dorinţă profundă de căutare pe Dumnezeu, de a împlinii voia Sa, şi în cele din urmă de a face voia Sa.

Este greu să sugerezi doar că ai vrea să faci ceva bun în acest cadru - nu numai că vei fi privit drept prost, dar şi obraznic - totul se rezumă la orgoliu şi împlinirea satisfacţiei personale. Aceste două caracteristici le-am primit ca o revelaţie de la Domnul acum ceva timp în urmă. Este adevărat şi dureros în acelaşi timp. Strigător la cer pentru că oamenii care ar dorii să fie mântuiţi sunt doar amăgiţi, aud o vorbărie plină de deşertăciune şi în centrul mesajului celui care spune că predică nu este Hristos. Eul ajunge din ce în ce mai mult să domine profund, iar când este gâdilat, începe să "facă urât". Gâdilă pe un mort - vezi dacă el mai îţi spune ceva. Mergi la un predicator şi spune-i să îţi predice ceva care îţi place - ar face-o şi pe gratis, dacă măcar te-ar putea avea mereu acolo, să dai banii tăi, ba mai mult, să "îi umplii scaunele" de o prezenţă (fie ea şi muribundă, ori adormită, ori de ochii lumii...). Halal! E ca şi când ai vrea să îţi scarpini urechile ca să auzi doar ceva ce îţi place - un adevăr pe care îl descrie şi Scriptura despre atitudinea celor mai mulţi din zilele din urmă.

2 Timotei 4:3 spune: "Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învăţătura sănătoasă, ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute, şi îşi vor da învăţători după poftele lor."

Pocăinţa implică nu doar acceptarea unei învăţături sănătoase, implică un regret faţă de starea de păcătoşenie (să îţi vezi eul aşa cum îl vrea Dumnezeu!), apoi să îi ceri Domnului iertare şi să îţi pară rău, şi nu în cele din urmă, dar şi cel mai important, să părăseşti definitiv acea stare, păcat, atitudine (cum vrei să o numeşti) care nu produce altceva decât păcat, desfrâu, neascultare, indiferenţă, făţărnicie, etc., faţă de Dumnezeu şi voia Sa.

Acest simplu cuvânt pocăinţa a devenit un substantiv care doar se articulează, se enumeră sau se povesteşte. Pocăinţă adevărată, sau pocăinţă falsă, sau o pocăinţădouă pocăinţe, etc... Când cauţi de fapt esenţa acestui cuvânt, nu mai dai de nimic altceva decât de lipsa ei - care poate însemna multe pentru mulţi. Oamenii se lasă înşelaţi în gândirea lor că nu pot fii ceea ce trebuie să fie şi încearcă să fie ceva cu propriile lor puteri - asta pentru că s-a transmis în decursul istoriei, şi a mişcării creştine, o atitudine de tradiţionalism, care nu este nimic altceva decât "ceea ce a mai rămas după ce a plecat Dumnezeu". Mulţi au confundat "calea cea dreaptă" cu "vechile căi", sau invers. Predilecţia celor mai mulţi este înspre urmarea unui tipar care produce confort, nu unul care să producă disconfort. Cui îi mai pasă dacă ceea ce are loc în biserică este sau nu bine? În cele din urmă ne conduce "drepturile omului", religia noului mileniu..., care pe zi ce trece devine parte din noi. Trebuie să îi acceptăm pe oameni să fim respectuoşi cu ei când e vorba de pocăinţă... mai nou nu mai o numim cum trebuie, îi găsim alte nume. La fel este şi cu păcatul - este de fapt o problemă... o dependenţă... o stare psihică ce poate fi remediată (cum spun specialiştii) - şi adevărul e că la păcat nu există rezolvare (cum ar fi la o problemă, la vreo depedenţă, etc.), ci doar o singură soluţie: POCĂINŢA!

Dacă am uitat că ceea ce suntem noi, de fapt, trebuie să reprezinte şi ceea ce vom deveni odată, înseamnă că luăm lucrurile cu uşurinţă, cu o atitudine de "nepăsare idioată" ce produce indiferenţa spirituală în biserică. Noi nu îi chemăm pe oameni la pocăinţă prin invitaţii, ci le poruncim!

Fapte 17:30-31 spune: "Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă, şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască, pentru că a rânduit o zi, în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul, pe care L-a rânduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită prin faptul că L-a înviat din morţi."

Mă rog Domnului ca starea devastatoare a multora din biserică să fie transformată radical de Dumnezeu. Fie ca El să producă în fiecare din noi adevărata pocăinţă şi adevărata credinţă - cea care duce la mântuire.

*******

Am uitat să menţionez faptul care mi-a fost revelat acum ceva timp în urmă. În timp ce mă aflam într-o biserică am observat că mulţi din cei care cântă sau spun poezii în biserică (însă mai cu precădere cei care cântă) făceau lucrarea ca la un spectacol lumesc. Nu era deloc reverenţa faţă de Dumnezeu, nu era frica de Domnul în atitudinea acestor persoane - în mare parte am văzut o scoatere în evidenţă a "ceea ce pot ei scoate", în locul unei jertfe smerite de prinos, adusă Domnului dintr-o inimă curată. Totul s-a rezumat la o cântare (de cele mai multe ori furată sau tradusă de la alţi cântăreţi creştini) şi o încercare de imitare şi de contrafacere a unui original care pe faţă părea un fals - deşi nu pentru mulţi, adică pentru cei care erau adânciţi într-o stare de răceală spirituală, precum şi cei căldicei, pe care Domnul spune în Apocalipsa că o să îi vomeze din gura Sa (traducerea literala a expresiei "te voi vărsa din gura mea" din Apocalipsa 3:16, "Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea").

De asemenea, am observat că mulţi sunt printre cei care se numesc "lucrătorii Domnului" şi ei cred că fac lucrarea Domnului, DAR se înşeală pe ei înşişi şi îi înşeală şi pe cei din jur. Ei încearcă să facă lucrarea Domnului, încearcă să imite prezenţa Domnului în biserică şi astfel sunt nişte oameni de nimic. Ba mai mult, pe cei care vestesc adevărata Evanghelie ei îi dispreţuiesc şi îi acuză că vor să le ia locul lor (al aşa-zişilor "lucrători ai Domnului") şi neagă prin purtarea şi vorbirea lor persoana, lucrarea şi puterea Duhului Sfânt. Mulţi dintre aceştia conduc serviciile de biserică în aşa fel încăt par că "îşi fac norma", şi pe drept spun aşa, pentru că pentru ei totul se limitează la un program şi la o prezenţă de oameni - în mare parte naivi, făcuţi de ei naivi, nu de venirea lor la biserică, ci prin aşa-zisa lor "predicare" în biserică.

Ei nu numai că imită şi neagă puterea şi prezenţa lui Dumnezeu, dar ei tăgăduiesc persoana lui Dumnezeu şi prin felul lor de a fi se pun pe ei înşişi înaintea puterii şi măreţiei lui Dumnezeu, şi mândria lor îi va duce în curând la cădere. Vai de ei, căci căderea lor va fi mare! Vai de ei, că Domnul le va spune în curând, "Plecaţi de la Mine!" şi vor fi îngroziţi în acea zi să afle că ei, de fapt, au contrafăcut lucrarea Domnului.

Am relatat aceste adevăruri dure pentru că o dată am vorbit cu un pastor şi Domnul mi-a dat un mesaj de pocăinţă pentru el. Când am mers la el să îl prezint, a început să dea din colţ în colţ şi pe gura lui ieşeau numai fumuri de mânie, invidie şi de acaparare - credea că prin ceea ce spun şi urma să îi pronunţ eu avea să îl domin cumva... - de fapt el se înşela şi nu ştia aceasta. Aşa de mult a stat împotriva Domnului acest pastor (eu l-aş numi "lup îmbrăcat în oaie", căci aşa îl numeşte şi Cuvântul Domnului) încât am fost tare întristat în duhul şi inima mea şi am simţit cum Duhul Domnului era întristat şi mai tare.

Matei 25:40 - Drept răspuns, Împăratul le va zice: "Adevărat vă spun că, oridecâteori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neânsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut."

Ultimul lucru pe care l-am putut rosti a fost doar o exprimare vizuală pentru a-i arăta acestui om ceea ce făcea - că stingea Duhul.

Domnul să aibă milă de astfel de persoane şi să le dea pocăinţă din belşug! Fie ca inima lor să nu rămână împietrită de înşelăciunea mândriei lor, ci Duhul Domnului să îi biruiască şi ei să fie zdrobiţi şi schimbaţi pe deplin şi în mod radical. Dacă te incluzi în aceată categorie (fie că recunoşti sau nu), mă rog ca Domnul să te atingă chiar acum şi să îţi dea pocăinţă şi să producă în tine o înnoire interioară şi exterioară, să fi un om nou, transformat de El şi puterea Sa. Amin! 

Notă: Acest articol l-am scris în urmă cu circa 9 ani de zile, l-am descoperit recent şi îl postez acum. Mi se pare destul de actual ceea ce am scris atunci, mi se pare destul de autentic ceea ce se întâmplă acum.

Realitatea ne loveşte pe toţi; responsabilitatea, însă, şi-o asumă doar unii!!! 




Niciun comentariu:

Disclaimer:
Comentariile cu conținut off-topic, cu tentă de jignire, amenințare, ofensatoare, injurii, sau cuvinte porcoase/profane sunt șterse automat. Comentați doar dacă ceea ce aveți de spus este relevant și aduce discuții/subiecte noi. Comentariile cu pseudonime sunt "by default" sterse. Comentariile cu link-uri sunt moderate pe Disqus, pe Blogger, sterse. Daca doriti sa faceti publicitate la un site, rog sa ma contactati pentru o cotatie de pret, rezolvam. :)

Un produs Blogger.