Schimaţi-vă atitudinea! Sunteţi de râsul curcilor!

O atitudine rea e ca o roata sparta - nu poti merge nicaieri pana nu o schimbiCine nu cunoaşte oameni care vorbesc fără să gândească? Cine cunoaşte oameni care au atitudine care lasă de dorit?

Toţi, desigur!

Există, printre aceştia de mai sus, unii care nu recunosc că sunt o "roată spartă", cum spune şi imaginea de lângă. Trebuie să înţelegem cu toţi - odată pentru totdeauna - că o atitudine greşită este precum o roată spartă, şi dacă nu o schimbi, nu poţi merge mai departe. Punct.

Zilele trecute, spre marea mea uimire, un prieten îmi scrie câteva rânduri care m-au şocat. Deşi el este mai în vârstă decât mine, e trecut mai mult "prin viaţă" decât mine (acum aşa şi este, nu vreau să îl linguşesc, dar aşa este, credeţi-mă!), atitudinea lui lăsa foarte mult de dorit. Lăsa, ca nu a lăsat nimic schimbat în urmă.

El nu doar că m-a şocat prin ceea ce mi-a scris, ceea ce a făcut, dar a continuat să persiste în acea stare. Vroia probabil ca eu să mă auto-consider de blamat, de condamnat, de alungat, pentru că "nu am dansat după cum a fluierat el". Aceasta este şi ea o formă de manipulare a oamenilor, păcat că nu mulţi îşi dau seama de ea...

Lucrez la un birou unde am de a face cu tot felul de oameni. Toate culorile. Toate mirosurile. Toate îmbrăcămintele. Toate culorile de păr. Toate deodorantele sau transpiraţiile existente. Am avut de a face cu oameni care, dacă nu le făceai şi nu le dădea ceea ce vroiau ei, erau să mă omoare. Alţii nu mai pot să se oprească din diaree verbală. Alţii întreabă bizar şi se aşteaptă ca tu să ştii ce ar fi vrut ei să spună, să ghiceşti ceea ce ei ar vrea să spună printr-un singur cuvânt, şi în acelaşi timp se aşteaptă să fie trataţi bine. Să îi serveşti.

Nu spun trataţi regeşte, pentru că daca se aşteptau să fie trataţi regeşte, cu siguranţă că atitudinea, comportamentul, vorbirea lor era CEL PUŢIN la nivel regal. Să fim serioşi acum.

Deşi unii dintre noi am uitat "cei şapte ani de acasă", şi o spun spre ruşinea multora, am ajuns să fim de râsul curcilor - şi al oamenilor, şi al animalelor, etc. - pentru că nu ştim ce înseamnă să gândim înainte să vorbim, să ne stăpânim înainte să reacţionăm, să analizăm înainte să judecăm pe alţii.

Atitudinea care o are cineva faţă de o altă persoană - fie că vorbim de o atitudine respectuasă sau jignitoare - spune foarte multe lucruri despre o persoană. Atunci când un om vorbeşte mult şi prost, el ori nu are minte multă, ori încearcă să se bage în seamă, prin şirul de cuvinte care le spune, fără rost. Am întâlnit un astfel de om, şi v-am povestit despre el în acest articol. Sunt unii care nu vorbesc mult, dar când îşi deschid gura, vorbesc numai lucruri de nimic. Oricare dintre aceştia de mai sus sunt sigur că aţi întâlnit şi voi. Sunteţi de acord că ei au o problemă de atitudine?

Atunci când un om are o inimă şi o minte schimbată - schimbarea adevărată se produce prin metanoia - pocăinţă, schimbarea minţii, atunci când realizezi că eşti pe calea greşită, îţi pare rău, şi faci o întoarcere radicală de 180 de grade, şi nu mai mergi pe acea cale niciodată - acesta va avea o atitudine diferită.

De la oamenii care sunt creştini, sau de care ştii că merg la biserică, sunt evlavioşi, ai aşteptări mari. Te aştepţi ca ei să nu fie ipocriţi - deşi sunt aşa de mulţi în biserică - să nu fie beţivi - deşi avem aşa mulţi printre noi - nici violenţi - unii şi-au ucis familiile cu vorbele şi cu faptele lor - nici fumători, şi aşa mai departe. Oare cât mai trebuie să cizelăm la caracterul celor din jur ca ei să se schimbe o dată?

Cu alte cuvinte, de la oamenii cu o educaţie minimă ai o aşteptare minimă. De la cei cu o educaţie mai elevată ai o aşteptare mai mare. Când cunoşti o persoană, şi ai o relaţie cu ea, ai aşteptări de la acea persoană, pentru că ai văzut, ştii cum reacţionează în anumite situaţii. Dacă există vreo răbufnire, înseamnă că persoana suferă de vreun complex, nu se poate abţine, are mintea împărţită, nu se auto-disciplinează, etc. Ce aşteptări putem avea de la oamenii de nimic?

Dacă ar fi ca toţi dintre noi să gândească înainte să scrie sau să rostească ceva pentru altcineva - să analizeze ce efect vor avea cuvintele acealea pentru altă persoană - cu siguranţă că în lumea noastră am avea oameni diferiţi. Dacă nu vrem să ne schimbăm atitudinea noastră, o să mergem mai încet decât un melc, şi să nu ne aşteptăm niciodată să avem propăşire, succes, reuşită în viaţă.

Cunosc persoane care vin la locul meu de munca, şi la fiecare vizită care mi-o fac, deşi nu îi cunosc de nici un fel, aduc un mic cadou. Mă surprind. Le-am spus de fiecare dată să nu îmi mai aducă, să nu se mai cheltuie, dar ei mereu continuă, tot mai mult. Faptul că ei fac acest gest m-a cam pus pe gânduri. De ce fac ei lucrul acesta? Că eu am fost amabil, drăguţ cu ei? Nu vreau să mă laud, dar eu încerc să fiu cu toţi cei din jurul meu respectuos, să aduc o notă de veselie, să îi văd pe oameni că se simt bine, să îi fac să zâmbească. Am avut şi creştini pe aici. Ei au o atitudine mai rea decât a ţiganilor; vin, şi vor să le dai servicii gratuite, deşi acele servicii costă bani (fie că este vorba de un transport, o asigurare medicala, o cazare, etc.), sau dacă e să le dai pe bani, să fie cât mai puţini şi să-i plătesc eu, sau să plătească ei, dar când or vrea muşchii lor.

Nu am altceva de spus pentru această ultimă categorie decât atât: schimbaţi-vă roţile! Nu mai mergeţi cu pană! Trataţi pe cei din jurul tău, ca şi cum ai vrea ca ei să te trateze pe tine!

Tu ai vrea ca cineva să-ţi vândă o maşină fără motor, dar care are caroseria nouă, şi să ţi se spună că e maşină nouă, cu toate dotările? Ce o să spui când o să constaţi că nu are motor? Dar dacă nu are roată de rezervă? Ai mai avea cu ce să schimbi "atitudinea"? Mă îndoiesc.

Schimbaţi-vă atitudinea!

Este ceea ce ne cheamă şi Mântuitorul Hristos să facem: să iubim pe aproapele nostru ca pe noi înşine. Nu poţi spune că-L iubeşti pe Dumnezeu (pe care nu-l vezi) dacă nu îţi iubeşti, respecţi, stimezi, preţuieşi aproapele tău (pe care îl poţi vedea!). A iubi pe aproapele tău înseamnă să ai o atitudine pozitivă, mai bună decât faţă de tine. Poţi să faci acest lucru? Poţi să vezi pe aproapele tău pe o treaptă mai sus decât eşti tu acum? Dacă da, înseamnă că ai început să lucrezi la atitudinea ta! Nu te oprii! Mâine vor fi aşteptările mai mari! Surprinde pe cei din jur printr-o atitudine unică zilnic - o atitudine care să-i facă pe oameni să se simtă bine, apreciaţi, stimaţi, respectaţi. Şi dacă vrei să faci un comentariu, gândeşte-te de 4 ori înainte să-l rosteşi, să-l pui pe foaie, etc.

Aştept reacţiile voastre mai jos.




5 comentarii:

  1. Salut, Lucian.

    Pe timpuri, sclavii crestini erau tentati sa-si nesocoteasca stapanii, crestini de asemenea, pe motiv ca sunt "frati". Astazi, daca patronul la care lucrez e crestin, il tutuiesc si-i pretind tot felul de favoruri "in Numele Domnului". De fapt am pretentii de la el, iar eu in schimb pot s-o las mai moale cu munca.

    Tot cu "Numele Domnului" ma duc si la alti "frati" daca sunt dentisti, frizeri, zidari, tamplari, patroni sau mai stiu eu ce si ma astept sa ma serveasca gratuit. Si nu doar atat, vreau sa o faca bine de tot(ca pentru Domnul), in conditiile cerute de mine si la orice ora. Nu accept sa fiu refuzat: trebuie sa gaseasca o solutie. Doar suntem frati in Domnul.

    Eu ii iubesc si ii consider mai presus decat mine, care nu prea am cu ce sa-i ajut, ca n-am nici casa mea, nici masina si nici meserie. Dar totusi, ce am le dau: un sfat din biblie, un indemn, o mustrare, o predica despre cum sa se comporte cu bogatiile, sa nu cada in iubirea de bani... ca doar Domnul zice sa veghem unii asupra altora.

    Vad totusi la ei unele lucruri care ma intristeaza. Si nu doar pe mine ci insusi (corect "insasi") Fata Domnului. Observ ca nu au mai mult de doi copii (ce sunt alea doar doua sageti in tolba?!), au case bune si mobila noua (desi sunt frati care n-au unde-si pune capul), pleaca prin tot felul de excursii si-si permit vacante (desi Domnul nu-Si ia niciodata vacanta), au masini de import si telefoane scumpe (io pe smartphonul meu dual sim n-am nici d'un beep), mananca la restaurant (noi luam o shaorma pentru toti), ofera cadouri si flori nevestelor care deja li s-au urcat in cap: nu mai poarta batic, umbla in pantaloni si cred ca se si epileaza, degeaba predic eu intruna si chem la pocainta!!!

    Zau asa, daca n-as avea nevoie de ei din cand in cand, nici buna ziua nu le-as da, insa ma consolez cu cuvintele ca "Domnul cunoaste pe cei ce sunt ai Lui".

    Tu, Laurentiu, cu ce ziceai ca te ocupi?

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut Robby.

    Iti raspund curand la mesaj, cand o sa fiu odihnit, sa nu scriu baliverne. :p

    RăspundețiȘtergere
  3. Daca mergi la frati si cu pretextul de "in numele Domnului" le ceri sa faca ceva, @robby, mi se pare ca ai si luat in desert nu doar Numele, dar si pe Domnul.


    Cred ca noi trebuie sa avem respect fata de ceilalti, si daca beneficiem de serviciile lor, sa le platim ceea ce li se cuvine; ca ei merita sau nu, valoreaza sau nu munca lor ceea ce am platit, e alta poveste. Nu te obliga nimeni sa mergi la un frizer crestin. Eu ma tund singur acasa, de exemplu :D


    E interesant ca ai macar un smartphone. Din cate am citit din cele de mai sus observ ca ai putin de traditionalism / legalism in tine. Te uiti la aparentele oamenilor si la ceea ce au ei si fac ei. Ai putea sa faci si tu ca ei, ai putea sa fi si tu bun cu ai tai, ai putea sa nu te mai compari cu ei. In cele din urma toti am fost creati diferiti. Stii, cand Dumnezeu te-a format pe tine in pantecul mamei tale, El a spart acel tipar. De ce faci tu din altii tipare in loc sa le arati tu, prin viata ta, cum sa il caute pe Domnul, sa fie ei mai aprins si mai infometati dupa prezenta Lui? Sa fie diferiti de ceilalti sa nu mai rada cei din lume de ei ca sunt pocaiti si de fapt sunt evazionisti si altele de acest gen. Crezi ca "pocainta" ta cu baticul si cu fustele lungi o sa schimbe ceva?


    O data am fost la o biserica in pantaloni scurti (nu am intrat in biserica, asteptam pe cineva in fata bisericii). Nici nu intentionam sa intru in pantaloni scurti si nici sa particip la slujba. In seara aceea era slujba de biserica si m-a observat pastorul acelei biserici. M-a facut cu ou si cu otet a doua zi in fata la altii. M-am simtit foarte naspa.


    Dupa mai bine de 8 ani am fost la el, la aceiasi biserica. Ginerele lui era in pantaloni scurti si conducea inchinarea. Am ramas masca. Poate asa o sa ramai si tu cand o sa fi confruntat de Domnul cu privire la felul cum compari pe oameni dupa ideile tale despre sfintenie, pocainta si adevar. Sper ca am fost destul de clar, m-ai inteles si ai citit bine ce am scris.


    Eu ma ocup cu ceea ce scrie pe pagina "Despre mine", am scris acolo tot, daca nu ai reusit sa citesti inca. Nu ma ascund de nimic, de nimeni, sunt un nimeni, deci de ce si de cine sa ma ascund? :)


    FIi binecuvantat!

    RăspundețiȘtergere
  4. Ha, ha, ha...

    Laurentiu, era un pamflet, doar.
    Ironic, dar nu autoironic.



    Am un telefon simplu, fara camera si port nadragi mai scurti cand mi-e cald.

    .....
    Eu citisem despre tine, dar asa dadea bine in text. :))) Daca trebuie sa-ti explic talcul mesajului, nu mai are niciun haz.


    Acu' sincer, recunoaste ca n-ai zabovit pe blogul meu mai mult de 5 minute. :)


    Doamne, e chiar cum zici in text: m-ai facut sa rad de-a binelea. :)))


    Dar si tu trebuia macar sa fi zambit.


    Auzi, "epilat". Hahaha..

    RăspundețiȘtergere
  5. Ha ha ha!

    Acum am priceput.

    Am fost pe blogul tau, e cam "scurt". Daca ai nevoie de redesign, sau vrei sa te ajut putin cu niste ponturi, scrie-mi pe mail si iti raspund pe mail, nu vreau sa amestecam aici lucrurile. Te pot ajuta si "in Numele Domnului", dupa ce ma epilez, desigur :D

    RăspundețiȘtergere

Disclaimer:
Comentariile cu conținut off-topic, cu tentă de jignire, amenințare, ofensatoare, injurii, sau cuvinte porcoase/profane sunt șterse automat. Comentați doar dacă ceea ce aveți de spus este relevant și aduce discuții/subiecte noi. Comentariile cu pseudonime sunt "by default" sterse. Comentariile cu link-uri sunt moderate pe Disqus, pe Blogger, sterse. Daca doriti sa faceti publicitate la un site, rog sa ma contactati pentru o cotatie de pret, rezolvam. :)

Un produs Blogger.