Ce vor pierde "tradiționaliștii" dincolo de lumea aceasta

Toată lumea apreciază tradițiile, le adoră, le pomenesc, le țin, le transmit mai departe... Au devenit parcă împământenite la așa mulți dintre noi. Cu toate acestea... multe tradiții sunt niște obiceiuri inventate de oameni, care nu au nimic în esența lor.

Unele tradiții și sărbători au ajuns să fie superstiții la români. Unii cred că dacă nu țin o anumită tradiție, o să fie rău de ei. Și culmea e că toate aceste "amenințări ascunse" sunt doar niște feelinguri pe care le-au transmis alții, de la om la om, ca să sperie pe alții. Pentru ce oare?

Lumea creștină din România a ajuns să sărbătorească niște tradiții și obiceiuri care nu au nimic de a face cu viața de apoi - pentru că despre aceasta vom vorbi în acest articol. De ce spun lucrul acesta? Pentru că ceea ce facem pe acest pământ reflectă ceea ce suntem și credem noi, și va avea rezonanță în viața de apoi - pentru unii totul va fi pentru răsplată, pentru alții spre condamnare.

Mulți dintre creștinii de astăzi se vor trezi în cer, dar nu în rai, vor fi la ușa de la intrare și vor vedea că ceea ce au făcut ei a fost o ipocrizie și o religie deșartă. Vor vedea și vor știi atunci și acolo că tradițiile și obiceiurile și sfinții lor... au fost o amăgire care au primit-o de la alții... și cu ele au trăit o viață de credință falsă! Vor vedea că faptele și obiceiurile care le-au propagat ei nu au și nu vor influența niciodată viața celor din jurul lor - cum ar fi obiceiurile stupide de a face rugăciuni pentru cei morți, slujbe pentru cei morți, mâncare pentru cei morți, pomenire a celor morți, închinare la oasele celor morți și altele din această categorie. Vor vedea că ouăle vopsite de fapt sunt un ritual păgân, că a ține un post pentru dragul de a ține un post este tot una cu a mânca de dragul de a-ți astâmpăra foamea. Da, se gândeau că își refac organismul fizic, dar mintea și inima au umplut-o cu prostii și cu nimicuri, și au uitat binefacerea, smerenia, închinarea la Dumnezeul Unic și Adevărat!

De fiecare dată când trec pe lângă o biserică ortodoxă sau catolică văd în jurul meu oameni cum își fac semnul crucii. Unii îl fac greșit, alții îl fac în repezeală, alții îl fac în forma zvasticii, alții îl fac în locuri aiurea, și de fapt nu știe nici unul de ce face semnul crucii peste corpul propriu. Cineva le-a spus că este "o închinare", dar de fapt în Scriptură spune ca "Domnului Dumnezeu să te închini și numai Lui să-i slujești!" (Matei 4:10) Închinarea la Dumnezeu înseamnă închinarea în duh și în adevăr (Ioan 4, în special versetul 23) și aceasta a spus-o însăși Mântuitorul nu eu! Noi ne închinăm cu toți la ce nu știm, când de fapt ar trebui să ne închinăm lui Dumnezeu în adevăr și în duh, adică să nu mai punem altceva înaintea noastră decât Dumnezeu.

Dar tradițiile și obiceiurile au devenit pentru unii niște "ochelari de cal", ei nu mai văd realitatea vieții de credință, pentru că ei văd totul acum doar prin prisma cârnă a tradițiilor nescrise, transmise și propagate de oameni care au prețuit mai mult formalismul decât esențialul!

Dacă ar fi să mă iau de fiecare tradiție în parte și să căutăm ce este veridic și demn de urmat în ea, cred că toate ar fi "demistificate". Am ajuns să credem mai degrabă un mit dintr-o tradiție decât să credem Sfânta Scriptură, pe care nu doar că nu o mai citim, o ocolim, o răstălmăcim, o înțelegem doar după cum ne-a "fluierat-o" în urechi popa de la biserică. De ce nu suntem ca acei credincioși din Bereea, care atunci când auzeau Cuvântul, când ajungeau acasă puneau mâna pe Scripturi și citeau ca să descopere dacă ceea ce li s-a predicat așa și este? (Faptele Apostolilor 17:11 - "Au primit Cuvântul cu toată râvna și cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea, este așa." - sublinierile îmi aparțin)

De ce am ajuns să avem o teologie greșită despre noi și despre Dumnezeu, ba mai mult, să avem o hermeneutică eretică, ca să nu zic "tradiționalistă". Adică ne e greu să luăm Scriptura, să o citim, și acolo unde nu am înțeles ceva, să întrebăm direct pe Dumnezeu. De fapt Biblia este singura carte a cărui Autor este prezent atunci când o citim! (Ce-i drept, acest lucru nu este pe placul ateilor și a creștinilor "căldicei", și ceea ce am scris mai sus va fi categoric respins de ei, deși este o afirmație adevărată - și dau oricum opțiunea să creadă ce vrea, nu forțez să accepte acest adevăr). Şi de ce ne e greu să apelăm la Autorul ei, să ne descopere ceea ce este drept, adevărat, demn de crezare, și urmăm mai degrabă o tradiție, un obicei umanist, un ritual inventat de oameni, care nu are nimic esențial, nimic de valoare eternă înaintea cerului, înaintea lui Dumnezeu, și de ce nu, înaintea conștiinței noastre?

E vremea ca fiecare dintre noi să abandonăm tradițiile noastre, sfinții noștri, obiceiurile noastre și să ne întoarcem la adevăr: Cuvântul lui Dumnezeu. Atunci când ne vom apropia de Dumnezeu, El se va apropia de noi și vom începe să vedem schimbare în jurul nostru (Iacov 4:8). Și schimbarea în bine începe cu mine, cu tine! Dacă vrem ca România să fie o țară de oameni salvați și răscumpărați de Dumnezeu, e vremea să-L credem pe cuvânt pe Dumnezeu! (Faptele Apostolilor 4, în special versetul 19) Dacă îl urmăm pe Dumnezeu și nu mai adăugăm nimic la Cuvântul Său vom avea numai de câștigat. Nu am auzit niciodată ca cineva să fi fost mântuit prin tradiție. Mântuirea și salvarea de păcat se poate DOAR prin Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu! "În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiți." (Faptele Apostolilor 4:12). Dacă ar fi fost altfel, nu ar mai fi murit Isus pentru noi și nici nu ar mai fi venit pe pământ să ne salveze! Tradiții au existat și vor exista de la început și până la sfârșitul lumii.

Notă: Toate fotografiile din această postare sunt produse de mine. Dacă citați acest material în altă parte, nu uitați să dați link cu articolul sursă și să păstrați toate link-urile din această postare. Mulțumesc.

Căruța din postarea de față reprezintă de fapt ceea ce fac mulți oameni prin tradiția lor: pun carul înaintea calului și speră că lucrurile merg bine, și vor merge bine și drept. De fapt, ceea ce fac ei este să pună paie pe foc în procesul lor de trăire a vieții de credință - degeaba ai căruță cu roți și cal, dacă tu nu îl poți mânui, și nu știi ceea ce trebuie să știi pentru a-ți conduce viața după ceea ce este corect, drept și sfânt: Cuvântul lui Dumnezeu.




Niciun comentariu:

Disclaimer:
Comentariile cu conținut off-topic, cu tentă de jignire, amenințare, ofensatoare, injurii, sau cuvinte porcoase/profane sunt șterse automat. Comentați doar dacă ceea ce aveți de spus este relevant și aduce discuții/subiecte noi. Comentariile cu pseudonime sunt "by default" sterse. Comentariile cu link-uri sunt moderate pe Disqus, pe Blogger, sterse. Daca doriti sa faceti publicitate la un site, rog sa ma contactati pentru o cotatie de pret, rezolvam. :)

Un produs Blogger.