De ce ar trebui să renunţi la zeciuială

Zeciuiala şi cu mine avem un trecut sordid. Iresponsabilitatea mea (care ar trebui să citiţi de fapt: prostia mea) din cadrul vremii de când eram student m-a lăsat cu multe datorii şi împrumuturi neplătite. La fiecare salar care îl luam simţeam câte un suspin adânc care abia îşi făcea calea de ieşire prin plămânii mei. Şi asta ţinea cam până când următoarea rundă de facturi mi-a asfixiat slăbuţul meu cont bancar.

Aşa că vă puteţi închipui că prima mea înclinaţie era să nu mai dau deloc lui Dumnezeu cei 10% din ceea ce abia îmi acoperea cheltuielile mele. În plus, argumentam în mod convingător cu mine însumi, chestia asta era din Vechiul Testament. Dumnezeu a continuat să mă binecuvinteze indiferent de ce lucruri confruntam prin viaţă, nu? Aşa că mă îngrijoram atunci când aveam ceva de dat.

Numai că lucrurile nu au funcţionat aşa. Dumnezeu binecuvânta, în principal prin a-mi trimite o soţie care nu avea nici un pic de răbdare pentru "necesităţile" mele de distracţie. Pe măsură ce datoriile noastre mergeau în jos (foarte încet), dăruirea mea tot nu creştea. Am renunţat la ocazionalul 1% care îmi reducea vina ici şi colo, însă "aveam nevoie" de restul acelor bani.

Apoi am făcut ceva nebunesc după ce am citit cartea Faptele Apostolilor, şi am realizat că biserica din acea perioadă râdea de salariul meu mic. Aşa că... am dat toţi banii mei lui Dumnezeu - nu prin donarea lor completă, ci prin punerea lor sub controlul Său şi prin a da atât de mult cât ne simţeam călăuziţi să dăruim. Şi pe cât de şocant mi se părea mie, nu am ajuns faliţi şi nici nu am ajuns în puşcărie. De fapt, nu am rămas fără bani aşa de mult, şi în câţiva ani am ieşit din datorii după ce am încercat aceasta.

Se va întâmpla asta oricui? Nu ştiu. Însă predarea banilor mei lui Dumnezeu m-a convins că eu aveam nevoie să renunţ la ideea de simplă zeciuială. Dr. George Bullard scria într-un articol recentzeciuiala poate să facă din noi nişte farisei:
"Zeciuiala poate fi un capac restrictiv pus pe disciplinarea financiară. Acesta poate seta un ţel arbitrar pe care te lupţi să-l realizezi, şi atunci când ajungi la linia de final a zeciuielii declari că ţi-ai terminat cursa. Acum te poţi odihni. Acum îţi poţi pune hainele de fariseu pe tine şi să fi mândru că nu eşti ca ceilalţi care nu dau zeciuială.

Este similar cu numărul de oameni care pretind că urmează abordarea lui Hristos faţă de cele Zece Porunci. Ei le văd ca fiind un standard faţă de care trebuie să se ridice. Dar ce se întâmplă dacă cele Zece Porunci sunt fundamentale pentru creştini? Ce se întâmplă dacă acestea sunt un punct de început pentru o viaţă plină de har şi nu ţelul unei vieţi bazate pe reguli?

Ce se întâmplă dacă noi am vedea zeciuiala în acelaşi fel? Cum ar fi dacă aceasta nu ar fi o destinaţie? Ce ar fi dacă zeciuiala ar fi un punct de început, pragul, uşa, puntea de lansare, naşterea generozităţii? Cum ar fi dacă am trece de zeciuială şi să schimăm tiparul nostru de dăruire întrun stil de viaţă tare generos....

Ucenicul tare generos nu discută despre o definiţie strictă a zeciuielii deoarece nu intenţionează să se oprească vreodată acolo. Ei se îndreaptă întotdeauna dincolo de zeciuială; sunt precum alergătorul care alunecă prin banda liniei de sfârşit uitându-se la mărimea multiplă a pistei. Ei nu sunt orbiţi de o viziune limitată. Ei au clarviziunea unei inimi şi a unui suflet generos care s-a predat pe deplin."

Cu alte cuvinte, noi dăruim pentru că Dumnezeu ne cheamă să dăruim şi pentru că tot ceea ce avem este al Lui, nu pentru că "se presupune din partea noastră" aceasta. Dacă ne gândim la zeciuială ca la o regulă în loc să vedem dăruirea ca un act de har şi dragoste, cu uşurinţă vom pierde din vedere punctul. Noi dăruim pentru că Dumnezeu şi-a dat Fiul Său şi Isus şi-a dat viaţa Sa. Aceasta nu a fost 10%... a fost completă.

Bloggeriţa şi mămica singură Jennifer Maggio a realizat acest principiu simplu. Deşi ea nu avea bani, ea a ajuns să vadă că toţi creştinii trebuie să trăiască într-o postură de dăruire:
"... Zeciuiala părea atât de străină. Cu toate acestea m-am gândit la ea, m-am rugat în această privinţă, m-am tocmit cu Dumnezeu în privinţa ei. Ştiam că Dumnezeu mă îndemna să dăruiesc. Aşa că am făcut-o. Am scris primul meu cec de zeciuială şi l-am pus în coşul de colectă atunci când trecea pe lângă mine în timpul slujbei de la biserică. Nimic miraculos nu s-a întâmplat în acea zi, sau în ziua următoare, ori în cea care a urmat. Eu am tot continuat să dau. De fapt, m-am simţit bine cu privire la aceasta. Ştiam că trăiesc în ascultare. Ştiam că fac ceea ce m-a chemat Dumenezeu să fac. Şi cel mai important, am învăţat că dăruirea mea avea ca sursă dragostea care o aveam pentru Tatăl meu Ceresc şi nu pentru că El avea nevoie de banii mei.

Cu cât dădeam mai mult, cu atât mai mult eram binecuvântată. În decursul următorilor câţiva ani am trecut de la asistenţă guvernamentală, am urcat pe scara ierarhică şi am ajuns să am un stil de viaţă drăguţ. Toate aceste lucruri, credeam eu cu întreaga inimă, erau binecuvântări din urma ascultării mele faţă de zeciuială. Dar să fiu atentă aici. Nu sugerez faptul că noi dăm zeciuială ca să fim binecuvântaţi - că Dumnezeu este cumva spiriduşul pe care-l atingem şi ne îndeplineşte dorinţele. Pur şi simplu spun că pentru orice motiv, necunoscut mie, Dumnezeu a ales să binecuvinteze ascultarea mea financiară."
Gata, acum mi-ai ascultat punctul şi povestirea. Acum vrem să auzim partea ta. Care sunt gândurile tale cu privire la zeciuială pentru creştini? Ce te-a învăţat pe tine Dumnezeu?

John UpChurchNOTĂ: Acest articol este o traducere/adaptare a unui material scris de John UpChurch în blogul său de la CrossWalk.com. John UpChurch (foto alăturat) este editor senior la BibleStudyTools.com şi Jesus.org. Uneori îl puteţi găsi bând cafea la birou (ca un boss). Fotografia din această postare este preluată din articolul sursă. Dacă citaţi sau folosiţi acest material pe alt site, vă rog să păstraţi toate link-urile din el, inclusiv această notă de la final.




Niciun comentariu:

Disclaimer:
Comentariile cu conținut off-topic, cu tentă de jignire, amenințare, ofensatoare, injurii, sau cuvinte porcoase/profane sunt șterse automat. Comentați doar dacă ceea ce aveți de spus este relevant și aduce discuții/subiecte noi. Comentariile cu pseudonime sunt "by default" sterse. Comentariile cu link-uri sunt moderate pe Disqus, pe Blogger, sterse. Daca doriti sa faceti publicitate la un site, rog sa ma contactati pentru o cotatie de pret, rezolvam. :)

Un produs Blogger.