M-am botezat primul, dar nu mai merg la biserică!

Săptămâna aceasta am postat un material legat la 3 motive pentru care unii creştini evită biserica, şi se pare că unii... l-au "pus în aplicare", în loc să se schimbe şi să vină la biserică. Tot săptămâna aceasta am avut ocazia să mă întâlnesc cu cineva - de care nu îmi mai aduceam aminte nici după nume, nici după figură... - şi el mi-a spus că m-ar cunoaşte de undeva. Am fost curios să întreb de unde, şi a spus cam aşa, "Eu m-am botezat primul la biserica.... (nu dau numele bisericii)!" Printre altele, l-am întrebat la ce biserică merge în prezent... şi am aflat că a abandonat acest obicei. Trist, dar dureros de adevărat.

Acest fenomen al părăsirii bisericii din zilele de astăzi devine un "obicei" comun la foarte mulţi cre(ş)tini de astăzi. Nu ştiu dacă ar trebui să ne întrebăm noi de ce nu mai merg ei la biserică, sau ar trebui să îi întrebăm pe ei. Eu am făcut din aceasta un obicei şi l-am şi întrebat pe cel de care vă pomeneam mai sus "păi... de ce?" - o întrebare pe care nu s-a strofocat nici măcar să caute un răspuns, nici să dea vreo explicaţie, vreo scuză, sau orice răspuns; a schimbat subiectul. Am dedus repede că ceva "necurat" era la mijloc şi nu am intrat în detalii... simţind că ar fi un subiect pe care persoana dorea să îl evite - să îl evite acum, să îl evite mâine, să evite chiar şi veşnicia probabil. Trist, şi foarte dureros de adevărat.

Oamenii din secolul 21 au început să lase bisericile pentru că au găsit probabil "altceva mai bun de făcut", sau poate doar "altceva" de făcut. Am întrebat pe mai mulţi despre acest obicei... şi primeam răspunsuri la care nu mă aşteptam... "păi... nu mai mergem, sau nu prea mai mergem" (de fapt vroiau să spună direct, "nu mai mergem, na!"). Încerc să mă strofoc eu acum să citesc ceea ce este în mintea şi în inimile lor, şi să aflu de ce nu mai vin unii la biserică. Nu le-a plăcut ceva, cu siguranţă. Dar de ce nu le-a plăcut? De ce au fost totuşi o perioadă la biserică... erau entuziasmaţi şi cu zâmbet pe faţă... şi apoi s-a dus zâmbetul, s-a dus entuziasmul... şi s-a dus de râpă tot!

Offff! Oftez acum pentru că trebuie să dau eu răspuns la aceste întrebări şi nu am de la cine să aflu răspunsuri şi nu vreau să ofer nişte deducţii personale. Poate nişte răspunsuri ipotetice mai degrabă aş putea da, însă nu ştiu ce efect vor avea asupra celor care nu mai merg la biserică.

Personal cred că, persoanele care au ales să nu prea mai meargă la biserică, au făcut-o pentru că li s-a stins din focul dragostei pentru Dumnezeu, pentru părtăşia cu ceilalţi din biserică, pentru închinare. Şi poate că acest foc a fost stins şi din cadrul bisericii, probabil că în biserică nu s-a mai practicat predicarea adevărului, a sfinţeniei, a apropierii de Dumnezeu, poate că biserica şi-a pierdut din viziune, misiune, valori, şi a intrat într-o stare de familiaritate, complacere, răceală, entertainment spiritual, ceea ce face din biserică să fie producătoare de orfani, şi nu de ucenici. Alt adevăr trist şi destul de dureros.

Şi într-o oarecare măsură are şi biserica partea ei de vină. Da, ştiu că pastorii şi cei din comitetele de biserică vor sări să întrebe, "auzi, ce vină am eu?" Ce vină are biserica? Biserica nu s-a prea implicat în viaţa noilor convertiţi. Puţine sunt bisericile care au programe pentru noii membrii, care sunt trecuţi prin clase de pregătire anterioare şi posterioare actului de botez în apă. Oamenii din biserică trebuie implicaţi în lucrările din cadrul bisericii, trebuie să aibă în jurul lor oameni la care să fie responsabili, şi ei, la rândul lor, să aibă în jurul lor pe alţi oameni pe care să-i înveţe calea cea bună (2 Timotei 2:2).

Într-un articol viitor vom discuta despre importanţa mersului la biserică şi de ce să nu renunţi la mersul la biserică. Dacă credeţi că există mai multe motive pentru care oamenii nu mai merg la biserică, vă rog să le scrieţi într-un comentariu mai jos.

Notă: Imaginea din această postare este preluată de pe site-ul virtualpreacher.org. Dacă citaţi sau folosiţi acest material în altă parte, vă rog să păstraţi toate link-urile din el şi să oferiţi sursa de unde l-aţi citat, adică acest blog.