Fostul cântăreţ de muzică rock, Jason Fowler, lasă drogurile şi faima în favoarea lui Isus Hristos [Interviu]

Fostul cântăreț de muzică rock, Jason Fowler (foto alăturat) tocmai a lansat pe 13 mai 2016 un album nou intitulat ”I Fall In” (”Eu cad”) în care fostul rocker - transformat în închinător - își explică călătoria sa spre sobrietate și impactul pe care relația sa cu Dumnezeu l-a produs în viața sa.

Viața lui Fowler se poate auzi în muzica sa. După ce a trăit un număr de ani un stil de viață de rock-n-roll... la urmă a ajuns la capăt; a fost dat afară din casa unui dealer de droguri din centrul orașului Atlanta, a rămas fără casă, a strigat către Dumnezeu și într-un final... piesele rupte ale vieții lui au început să se pună toate laolaltă.

Ceea ce veți citi mai departe este o transcriere editată a unui interviu efectuat de The Christian Post (sursa acestui material o puteți găsi la nota de la sfârșitul acestui articol) cu Fowler, în care el discută despre stilul său de viață de rocker, om fără speranță și apoi transformarea pe care a primit-o în urma participării la un program creștin de recuperare din urma dependențelor.

Christian Post: Ai fost prin așa de multe... ai putea împărtăși puțin din călătoria ta cu noi? Adică trecutul tău înainte de a veni la Hristos și cum ai ajuns să vii la El.

Fowler: Am crescut într-o familie de muzicieni. Tatăl meu are o voce precum a lui Pavarotti, fratele meu, Mike, m-a învățat cum să cânt la chitară, fratele meu Chad cântă la tobe și unchiul meu Chris Fowler cântă la pian. Chris si soția lui, Joy Waters Fowler, au condus închinarea în Atlanta pentru mai bine de 20 de ani. Joy are câteva albume și este prezentată într-o piesă din noul meu album, ”I Fall In”.

Câteva din memoriile mele din trecut sunt din vremea când stăteam în jurul pianului din casa bunicii mele, cântam de la muzică gospel la cea a Fraților Allman (formație de muzică rock, pentru mai multe detalii, click aici). Am fost înconjurat de muzică de la o vârstă fragedă, dar nu am început să cânt la vreun instrument până când am ajuns adolescent. De fapt atunci câștigasem Campionatul Regional de Sud la Patinaj Viteză (unde participaseră 7 state din sud-estul Statelor Unite) de două ori; apoi m-au trimis la Centrul de Pregătire Olimpică din Colorado Springs când aveam 16 ani. Vroiam să ajung la Olimpiadă. Cam în jurul acelei perioade am început să beau alcool.

Am crescut într-o familie de alcoolici și eu îmi spuneam că nu voi bea niciodată și că nu voi consuma droguri. Am văzut de fapt efectul care îl avea asupra familiei mele. Un prieten de al meu de atunci m-a invitat să merg într-un weekend împreună cu fratele lui mai mare și prietenii lor; nu mi-am dorit să beau, dar am vrut să mă simt în cadru. Am luat prima băutură și aceasta a schimbat totul. Alcoolul a ucis frica și m-a făcut să mă simt de parcă aș fi fost nostim, plăcut de cei din jur și confortabil în propria-mi piele. Aceasta era de fapt ”curajul meu lichid”.

Am fost crescut într-un cămin creștin dar am început să îmi întorc spatele către Dumnezeu și biserică. Am început să beau ca să mă distrez, să confrunt situațiile din viață și să mă simt în cadrul în care erau și cei din jurul meu. Nu a trecut mult până să-mi dau seama că mă bazam mai mult pe băutură în loc să mă bazez pe Dumnezeu. La scurt timp am început să fumez marijuana. Amândouă îmi dădeau un sens fals de spiritualitate; credeam că pot să le controlez și să renunț oricând aș vrea.

În timpul anilor de colegiu am încercat să mă realize în muzică. M-am înrolat într-o trupă numită ”Dirt Circus” (Circul Noroiului) și am început să facem turnee de circut la diferite colegii. În fiecare seară era câte o petrecere. Am început să folosesc orice fel de droguri mi se ofereau. Pe cât de nebunesc pare, într-un final am ajuns să fiu dat afară din formație. Eram rănit, dar nu îmi propusesem să renunț. M-am gândit că dacă o să reușesc și o să semnez pentru un album totul avea să fie în ordine.

După ce m-au dat afară din trupă... mi-am format eu alte două, ”Entropy” și ”Ultraphonic”. Aveam de gând să încerc chiar mai tare decât înainte. Încercam din răsputeri să umplu acele lucruri din interiorul meu cu lucruri ale lumii; am crezut că asta o să mă facă fericit. Căutam ”dragoste în toate locurile greșite”. Acum realizez de fapt că locul acela din interiorul nostru este desemnat pentru Isus - El este singurul care se potrivește perfect și ne face să fim întregi.

Când am ajuns să semnăm pentru o înregistrare de album aveam deja un mare obicei de a consuma droguri și alcool. Trecusem de mult de punctul de a consuma acestea doar pentru distracție. Pur și simplu beam și foloseam droguri pentru a ascunde și a amorți durerea, doar că ele nu mai funcționau. Simțeam că trebuia să beau și să folosesc drogurile pentru a supraviețui. Ele mă acaparaseră. Problemele mele au continuat să se facă grămadă - iar eu nu le confruntam niciodată. Acțiunile mele de a face alegeri greșite, a fi egoist și centrat doar e persoana mea și încercarea de a mă menține în starea de extaz, au creat câteva consecințe nasoale. Relațiile cu familia, prietenii mei și cu mine însumi erau toate distruse. Încercam să stau pe linia de plutire în singurul fel în care știam eu.

Trupa s-a distrus la scurt timp după aceasta. Am sfârșit-o prin a încerca să fac o carieră de solist în Atlanta alături de ImageMil. Doar că lucrurile au ajuns să fie așa de rele încât ei au fost nevoiți să aibă o intervenție cu mine; mi-au spus că nu mai pot lucra cu mine. Dependența mea de alcool și droguri era prea mare, îmi controla și distrugea viața. Eram zdrobit.

Nu puteam să dețin o slujbă, nu puteam să leg vreo relație, nu îmi plăcea de ceea ce eram eu, și nu aveam o relație cu Dumnezeu. Eram disperat... și am ajuns să fiu și fără casă; stăteam pe la cine puteam... iar la final am fost dat afară și din casa unui traficant de droguri unde am ajuns să stau.

Chiar atunci și acolo am spus, ”Doamne, oriunde ai fi, orice ai fi, te rog ajută-mă!” Am spus-o din toată inima și cu tot ce mai aveam în mine.

Următorul lucru de care știu este că mă aflam la un centru creștin de adăpost al celor fără locuință din Athens, Georgia. Era 30 decembrie 2005. Atunci începeam totul de la capăt.

Am studiat acolo cei 12 pași bazați pe învățăturile lui Isus; am început să mă simt mai bine și să îmi revin din punct de vedere mintal și, cel mai important, spiritual. La circa 6 luni de sobrietate am participat la o conferință pentru bărbați. Acolo mi-am dăruit viața lui Isus.

După ce l-am acceptat pe Isus în viața mea, totul a început să devină din mai bine în mai bine. E ca un cântec country cântat invers. Am început să-mi refac viața, familia, prietenii și pe mine însumi. Am început să mă implic în cadrul bisericii și m-am alăturat echipei de laudă.

Sunt sobru de mai bine de 10 ani și conduc închinarea la centrul Celebrate Recovery (Celebrează Recuperarea) pentru mai bine de 6 ani. Sunt lider de închinare la o biserică nou plantată în inima orașului Atlanta, alături de pastorul Jason Becker pentru mai bine de 3 ani. Alături de soția mea lucrăm la slujirea altora prin intermediul misiunii HEARTS Across Atlanta. Îi hrănim pe cei fără de adăpost, le oferim îmbrăcăminte, articole de igienă, și cântăm muzică pentru a împărtăși dragostea lui Isus cu ei. Îmi place să slujesc, să dau înapoi, și să împărtășesc relatarea răscumpărării. Isus mi-a salvat viața și vreau să împărtășesc viața mea și povestea iubirii Lui, a milei și a harului Său prin intermediul muzicii.

CP: Nu prea mulți oameni din cadrul Creștinismului au trecut prin depedenențe și lipsa de adăpost. Cum au influențat lucrurile prin care ai trecut tu muzica ta, prezentările tale și felul cum valorifici ceea ce faci?

Fowler: Prima dată când am fost sobru nu am vrut ca cineva să știe că eu am fost un dependent de droguri și fără adăpost. Îmi era rușine de felul cum eram și ceea ce devenisem. Este o anume recunoștință și smerenie care vine odată cu supraviețuirea din aceste stări. Sunt uimit de felul cum Dumnezeu poate folosi rănile noastre trecute, obiceiurile și blocajele noastre pentru slava Sa și ajutorarea altora. Oamenii se relaționează cu cei care au experiențe similare ca ale lor. Precum supraviețuritorii unui naufragiu - există o oarecare legătură care se formează.

Am îndrăgit totdeauna muzica pe care o cântam. La final a ajuns să fie o mare parte a ceea ce eram și ceea ce mă definea. După ce l-am acceptat pe Isus în viața mea, am început să realizez faptul că Dumnezeu m-a salvat și că viața mea avea într-adevăr un scop. Acesta era împărtășirea experiențelor mele, a speranței și a răscumpărării cu alții. Muzica nu este ceea ce mă definește, ci ceea ce mi-a dăruit Dumnezeu ca să-i ajut pe alții. Bunica mea avea o vorbă care o îndrăgesc - ”Talentul tău este darul lui Dumnezeu pentru tine. Ceea ce faci cu el este darul tău către Dumnezeu.”

În cadrul prezentărilor mele încadrez de obicei o scurtă mărturie despre cum am fost fără adăpost și cum m-am luptat cu alcoolul și dependența de droguri. De asemenea relatez povestirea mea la diferite evenimente pentru tineri, biserici, conferințe și la centrul Celebrate Recovery. Mă folosesc de trecutul meu pentru a-i ajuta pe alții.

Pun mare valoare pe ceea ce fac astăzi. Sunt așa de recunoscător pentru viața care mi-a dăruit-o Dumnezeu. Nu mai regret trecutul. Îl folosesc într-un fel spre a arăta altora că există vindecare și răscumpărare prin Isus. Sunt un adevărat miracol. Sunt o creație nouă!

CP: Noul tău album este o colecție de rugăciuni și devoționale, care versete din Scriptură crezi că te-au ajutat să ieși din clipele cele mai întunecate?

Fowler: Am încercat din răsputeri să fac tot felul de lucruri în viața mea și am eșuat pentru că nu-l aveam pe Isus; eram zdrobit, pierdut și obosit.

Atunci când am spus ”Doamne, te rog ajută-mă!” și am spus-o din toată inima, El a intervenit!

”Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară.” - Matei 11:28-30.

CP: Mulți dintre cei care trec prin programe de recuperare sunt învățați să urmeze o ”putere mai mare” doar că rar sunt direcționați spre Hristos. Care ai spune tu că este diferența din a-ți face propria ta versiune despre Dumnezeu și a avea o relație adevărată cu Hristos?

Fowler: Mulți oameni ajung la centrele de recuperare fără să-L fi cunoscut vreodată pe Isus, sau au fost crescuți într-un cămin creștin dar s-au îndepărtat de biserică și de relația lor cu Isus, sau poate chiar au fost răniți de cineva din cadrul bisericii. E dificil să treci de resentimentele provocate de unii. Pentru unele persoane e nevoie de mult timp. Cred că trecerea prin cei 12 pași îi ajută pe mulți oameni să se apropie de o relație cu Isus. Eu am început programul meu de recuperare într-un centru cu un program bazat pe Hristos și am fost la întâlniri AA (Alcoolici Anonimi) și NA (Narcotici Anonimi). Întâlnirile AA de la acest centru erau bazate pe fericirile lui Isus.

Pe măsură ce am lucrat la pași și L-am acceptat pe Isus în viața mea, am cunoscut că El este calea. Asta e ceea ce iubesc cu privire la centrul Celebrate Recovery, e similar cu AA, doar că Isus Hristos este ”Puterea Mai Mare”.

”Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică” - Ioan 3:16.

Isus a răspuns, ”Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi de acum încolo Îl veţi cunoaşte; şi L-aţi şi văzut” - Ioan 14:6-7.

CP: Ce sfat ai pentru aceia care s-au rătăcit de la calea lor?

Fowler: Există speranță în Isus. Găsește un program Celebrate Recovery la o biserică din apropierea ta. Acesta nu este doar pentru cei care se luptă cu dependențe, ci cu tot felul de lucruri cu care ne luptăm în viață. Implică-te în cadrul unui studiu în pași, începe să slujești.

”Veniţi totuşi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna” - Isaia 1:18.

Sunt chiar recunoscător să pot să-mi împărtășesc povestea vieții și mărturia mea prin muzică. Cred că Dumnezeu ne-a dat muzica drept limbaj universal. Ori de câte ori cineva se poate conecta cu un cântec și experența adevărului din cadrul acelei piese și a cuvintelor sale, acolo este o legătură. Sper să pot să mă conectez cu alții în acest fel și să pot să empatizez, relaționez și să împărtășesc experiențe cu ei în felul dorit de Dumnezeu... cu dragoste.

Noul album al lui Fowler, I Fall In, este disponibil în mod exclusiv la toate librăriile Lifeway și în mod digital pe internet. Pentru mai multe informații accesați site-ul său la jasonfowlermusic.com


Notă: Interviul de mai sus a fost realizat de Jeannie Law, reporter de la Christian Post, publicat inițial pe 15 mai 2016. Imaginea de la început este preluată din articolul sursă, adaptat de mine. Dacă citați acest material în altă parte, rog să păstrați toate link-urile din el și să oferiți sursa citării sale, adică acest blog. Mulțumesc.