Ar trebui să-ţi forţezi copilul să frecventeze biserica?

Ţi s-a întâmplat în copilărie ca părinţii să te ducă "cu sila" la biserică? Bine, poate că ei nu o luau drept "obligaţie", ca "sarcină de îndeplinit" ca să primeşti o acadea acasă, sau să îţi pună un bănuţ în puşculiţa ta... dar cu siguranţă că ei te duceau la biserică... pentru că ştiau că o să fie bine pentru tine pe viitor. Felul cum o făceau poate că nu a fost întotdeauna cel mai bun, sau poate cel mai practic, şi vedem lucrul acesta acum când suntem deja adulţi. Cred că mulţi o să îmi daţi dreptate şi vă veţi identifica cu această perioadă din timpul copilăriei voastre.

Ideea este că dacă tu - în calitate de părinte - permiţi copiilor tăi să nu mai meargă la biserică pentru că lor nu le mai place aceasta, dar insistă să meargă la ora de matematică pentru că va fi bun pentru ei... acestea nu sunt altceva decât priorităţi "ateiste" - conform cu Russel Moore.

În unul din podcasturile sale, Signposts, Russel Moore, preşedintele Comisiei de Etică şi Libertate Religioasă (vom prescurta aceasta sub forma CELR în această postare) a notat faptul că el este adesea întrebat de părinţi dacă să-şi forţeze copiii să meargă sau nu la biserică, în special dacă aceştia nu se bucură să o frecventeze.

O mamă i-a spus recent despre antipatia copilului ei cu privire la biserică şi se întreba dacă schimbatul bisericii ar putea fi o modalitate de a rezolva aceasta.

Mai întâi de toate "tu ai o responsabilitate ca şi părinte să fi lider spiritual şi mentor al copiilor tăi, un evanghelizator al copiilor tăi", a declarat Moore.

"Chemarea ta primordială este aceea de evanghelist, şi aceasta înseamnă că tu acorzi prioritate la închinarea comună a oamenilor lui Dumnezeu, a fi sub predicarea Cuvântului lui Dumnezeu şi a participa în închinarea oamenilor lui Dumnezeu."

Părinţii care vor să se asigure că odraslele lor au o educaţie în matematică, citire, chimie sau oricare altă materie academică provocatoare - pentru că ştiu că e bună pentru ei, dar le permit copiilor să mai sară peste biserică pentru ei nu o îndrăgesc - îşi arată în acest fel care sunt în fond priorităţile lor. Şi asemenea priorităţi sunt în cele din urmă "ateiste", a declarat el.

"Ceea ce spui de fapt este că 'ceea ce contează pentru tine este succesul extern' şi 'ceea ce contează pentru tine este să reuşeşti în viaţă'," a declarat Moore.

A nu merge la biserică transmite de fapt un semnal rău, că închinarea la Dumnezeu nu prea contează. Iar cu privire la schimbatul bisericii drept soluţie pentru un copil căruia nu-i place să meargă la biserică, întrebarea devine de ce s-a ajuns acolo, a notat Moore.

Probabil că copilul găseşte predicile a fi plictisitoare şi monotone, însă aceasta nu este un motiv să sari peste biserică, a continuat el.

Moore a relatat faptul că a avut în viaţa sa un preot anglican care i-a spus că nu crede că ai lui copii sunt destul de plictisiţi, că este ceva ce trebuie spus pentru a se face o pauză de la distracţia fără de sfârşit a copiilor şi că, în mod regulat, copiii trebuie să experimenteze ceva mult mai substanţial şi de greutate.

"Mai există şi acele perioade," a continuat el, "când oamenii cred că ei sunt plictisiţi, că sunt oarecum deconectaţi de ceea ce se întâmplă acolo unde Cuvântul lui Dumnezeu nu prinde sub nici o formă rădăcină."

Doar că alte probleme din interiorul bisericii ar putea fi şi motivul pentru care copiii dispreţuiesc biserica.

Moore a menţionat faptul că ştie copii care au fost agresaţi în timpul programelor de copii de la biserică, iar alţii, care aveau copii, au spus că nu se puteau adapta în grupele de tineri unde există, din păcate, un individ josnic printre ei pe care părinţii niciodată nu îl observă că face prostii.

Părinţii pot să profite de oportunitatea de a discuta cu copiii lor care nu îndrăgesc mersul la biserică datorită diferitelor lucruri pe care Dumnezeu le îngăduie în viaţă ca disciplinări pentru ca noi să fim capabil să ne bucurăm de lucrurile din viaţă, de care nu ne putem bucura încă, a mai spus el.

"Nu lătra la copilul tău... nu îl fă de ruşine" că nu doresc să meargă la biserică, a avertizat el. O astfel de abordare s-ar putea să închidă canalele de comunicare cu copii cu privire la lucrurile spirituale importante.

Moore a notat faptul că atunci când bisericile eşuează să ofere feluri prin care copiii şi adolescenţii să slujească, ele de fapt nu simt că ei ar fi parte a bisericii şi nu văd motivul clar al participării lor acolo.

"Găsiţi căi pentru copiii voştri să slujească în contextul bisericii voastre şi cred că veţi fi surprinşi cu privire la felul cum se vor desfăşura lucrurile şi felul cum aceasta va transforma inima copilului tău", a declarat el.

Notă: Materialul de mai sus este adaptat dintr-un sumar transcris de Brandon Showalter în site-ul Christian Post pe 29 mai 2017. Russel Moore (foto alăturat, preluată din site-ul sursă) este preşedintele Comisiei de Etică şi Libertate Religioasă din cadrul Convenţiei Baptiste Sudice a Statelor Unite ale Americii. În această fotografie el oferea diferite remarci în cadrul unui eveniment al CELR intitulat "Echiparea Austin" din cadrul bisericii Austin Stone Community Church din Austin, Texas, pe 29 iulie 2015. Dacă folosiţi acest material în altă parte, rog să oferiţi sursa citării, adică acest blog. Mulţumesc.