Nămol, noroi, nevoi - efecte interne cu probleme externe

doi tipi care s-au dat cu namol in Marea Moartă - imagine preluată de pe pixabay.comÎn luna mai 2011 am avut ocazia unică de a vizita mai multe hoteluri de pe litoralul românesc și să văd ce feluri de cazare oferă partea de sud-est a României, ceea ce astăzi este cunoscut sub numele de ”Litoralul Românesc”. Au făcut mulți haz de litoralul nostru, că e cum e, că e mai ieftin la bulgari, că românii noștri ne iau și banii care nu îi avem... și ne oferă cazare... nașpa. Asta poate fi parțial adevărat, dacă știi cum să analizezi și să evaluezi serviciile turistice oferite de un hotel, o pensiune,un restaurant, o terasă, o rețea de hoteluri sau un complex hotelier.

De fapt nu vroiam să ajung aici. Vroiam să vă spun că atunci, în mai 2011 am vizitat mai multe hoteluri... și unul de care nu am să pot uita prea ușor a fost chiar în Eforie Nord. Are legătură cu ceea ce vreau să vă scriu aici, așa că dacă ați fost vreodată sau nu la acest hotel și ceea ce veți citi mai jos vi se pare ireal sau dacă între timp s-au schimbat lucrurile, vă rog să mă corectați. Hotel Traian. Arată ca un bloc de nefamiliști. Când am intrat în el... credeam că mai am puțin și leșin. Eram cu un grup de agenți de turism din mai multe orașe și, prin bunăvoința unui tour-operator care a organizat aceste vizite la hotel, ne-a adus și acolo... Cineva din partea direcțiunii/conducerii hotelului a ieșit în întâmpinarea noastră ca să ne spună bun venit.
A fost un bun venit ciudat. Mirosea greu acolo parcă a usturoi amestecat cu câteva kilograme bune de ciorapi nespălați. Prin fața noastră s-au perindat o mulțime de ”seniori” (să nu zic, moși și babe, deși atunci când am fost să vizităm una din camere, ne-a deschis ușa un moș, care a spus chiar el cu gura lui că ne invită să vedem camera hotelului pentru că baba lui era plecată). Nu ne-a spus nimeni ce era acel miros ”dureros” pentru nasul nostru. Am aflat ulterior, ce-i drept, cu o dezamăgire în minte, că acel miros era de la băile cu nămol de la subsolul hotelului unde se făceau tot felul de tratamente... Ironia ironiilor, nu?

Anul acesta am fost cu niște prieteni la Eforie Sud. Iar nămol. Am fost la lacul Techirghiol, renumit, de altfel, pentru beneficiile sale multiple - pe care nici nu le știu toate pe de rost, și nici nu am să mă chinui să vi le enumăr, căutați voi pe internet, sau documentați-vă că nu îmi pierd timpul cu așa ceva acum. Prietenii noștri - ce e ciudat acum - au adus nămol de la alte lacuri. S-au dat cu el pe corp, în timp ce noi ne uitam la ei... ca la felul șapte. Nu am vrut să mă ating de negreala aia!

Am văzut acolo și pe alți indivizi (precum cei din poza de mai sus) cum se dădeau cu ceva negru și lucios pe ei. Cică avea efecte, dar... numai după vreo 14 zile de tratament intens cu ”cerneala” asta pe tine (cum am putut să o numesc eu atunci și acolo). Probabil că unii chiar au pus pe ei ”nămol contrafăcut” (unii au învățat să facă bani și din gunoi!!!). În lac am intrat de nenumărate ori și nu era deloc nămol în el. Era apa așa de sărată încât în prima zi mi s-au crăpat buzele de la emanațiile de sare ale apei care se evapora de pe mine, atunci când am ieșit la soare să mă usuc. Să nu mai menționez de mulțimile de gângănii și de alge care erau la intrarea în lac... îți creau o greață instantanee!

După Eforie Sud am plecat acasă și am trecut pe la Vulcanii Noroioși. E interesant, dacă sunteți cu mașina, să treceți să vedeți și aceste minunății din țara noastră. Vă redau mai jos un colaj de fotografii făcute de mine la fața locului în luna august 2019:


A fost interesant să vedem că aceste formațiuni împroșcau cu noroi și așa de multă lume venea și admira un fenomen natural... bizar - sau aparent bizar - pentru ceea ce avea să fie pentru noi o experiență de primă vizită pe aceste tărâmuri. Ni s-a spus la intrarea acolo că sunt tot felul de plante care cresc prin zona noroaielor, dar eu nu am văzut nimic. Pământul unde nămolul ieșise afară era așa de moale încât parcă pășeam pe gumă topită... gata parcă să te absoarbă în adânc. Am făcut poze - ca toți ceilalți, nu? - și am admirat lucrurile din jur... fără să ne dăm seama că acești vulcani sunt una din manifestările naturii din țara noastră minunată.

Când am ajuns acasă am realizat ceva din toate acestea. Am tras concluzia că sunt unii oameni care pun pe ei ”chestii” ca să pară a fi ceva, sau să arate la ceilalți din jur că ei sunt într-un tratament. Apoi mai sunt alții care nu fac altceva decât să împroaște în jur din gunoiul care l-au acumulat în interiorul lor și, fără să realizeze, îi afectează pe toți din jur. Un fel de oameni pentru spectacol.

Și mi-am dat seama de fapt că ambele categorii de oameni, atât cei care se dau cu nămol, cât și cei care admiră noroiul aruncat afară - pricepeți vă rog aluziile la care aș face acum referință, fără să enumăr tot felul de oameni și comportamente, atitudini, reacții, etc. - au nevoile lor care le exprimă într-un fel sau altul.

Ne ponegrim unii pe alții și facem ritualuri și ținem obiceiuri cu speranța că vom fi mai bine și mai buni. Alții, mai ”vulcanici” decât ceilalți din jur, împroașcă în stânga și în dreapta lor cu tot ce le iese pe gură. Unii nu gândesc ce reacții vor avea cuvintele lor, ce efecte pot avea atitudinile lor... însă continuă să colcăie și să colcăie și să fiarbă.

Nu știu de ce, dar atunci când am fost la Vulcanii Noroioși, am avut senzația că acel noroi care iese afară este fierbinte. Mă gândeam că o să fie precum lava unor vulcani pe care nu i-am văzut decât la televizor. Ciudat a fost să observăm, și să ni se spună, că acei vulcani noroioși erau reci, și atunci când împroșcau afară... erau însoțiți de gaze. Similare, oarecum, cu mirosul de la băile cu nămol.

Unii oameni au reacții vulcanice aprinse. Vulcanii noroioși sunt reci. Cam așa cred că sunt și reacțiile multora dintre noi. Reci. Tăioase. Împuțite. Cu efecte de moment, un show care să îl urmărești, să te crucești și apoi să mergi mai departe. Să înveți din greșelile altora, sau să lași să vomite ei peste tine, apoi să te miroși și să regreți că de ce ai stat acolo să asculți și să auzi gunoaiele lor.

Din drumul nostru de la Vulcanii Noroioși spre acasă erau multe pâlcuri de oamenii nenorociți care vindeau la drum, cam din 10 în 10 metrii, tot felul de fructe de pădure din zonă. Nu cumpăra nimeni nimic. Cei care se opreau, totuși, probabil nu știau la ce să folosească acele fructe și dacă au vreun beneficiu pentru ei, pentru nevoile lor de sănătate. După mine, ar fi mers un bol de fructe din acelea roșii și amare, înmuiate într-un bol de nămol, undeva pe marginea unui colcăitor de vulcan. Un fel de greiere... cu gaze, lângă o gură de acreală neagră! Ăsta da spectacol!

Cam așa sunt atitudinile oamenilor din jurul nostru. Perlele care le aruncă ei la porci, vorba aceea. Informațiile și vorbele care le rostesc fără să calculeze înainte ce efecte vor avea ele. Pe moment poate par a fi ”sfaturi bune”, dar miros profund a ceva terifiant și tăios - precum nămolul de la Eforie. Mai apoi, după ce își face efectul în sufletul unora... dă pe afară. Rece. Tăios. Puturos. Și în jur nu vezi nimic decât uscat, secetos. Nevoi care au fost acoperite de bârfe, de cuvinte aiurea aruncate în vânt. Probleme interioare exteriorizate. Lucruri mai vechi netratate încă. Explozii exterioare a gunoaielor interioare.

Și asta ne duce la concluzia că elementele din natură fac o paralelă cu elementele din natura umană, din caracterul și deprinderile noastre. Că din lut suntem făcuți și că avem nevoie să fim curățiți, spălați și să fim puși deoparte de nămolul lumii... Și câte s-ar mai putea spune... Probabil că doar privind la aceste reacții ale naturii am putea înțelege mai bine reacțiile noastre, ale oamenilor. Imaginează-ți că ești tot negru, sau imaginează-ți că dai pe afară numai ”chestii” care nu produc în jurul tău decât secetă...

Tu din care categorie de oameni faci parte?



Niciun comentariu:

Disclaimer:
Comentariile cu conținut off-topic, cu tentă de jignire, amenințare, ofensatoare, injurii, sau cuvinte porcoase/profane sunt șterse automat. Comentați doar dacă ceea ce aveți de spus este relevant și aduce discuții/subiecte noi. Comentariile cu pseudonime sunt "by default" sterse. Comentariile cu link-uri sunt moderate pe Disqus, pe Blogger, sterse. Daca doriti sa faceti publicitate la un site, rog sa ma contactati pentru o cotatie de pret, rezolvam. :)

Un produs Blogger.