11% dintre protestanți nu pot face diferența între Vechiul și Noul Testament

Mai mult de o zecime dintre protestanți au citat o poveste din Noul Testament atunci când au fost întrebați despre pasajul lor preferat din Vechiul Testament, conform rezultatelor unui nou studiu.

Lifeway Research a publicat săptămâna trecută un raport intitulat "Protestant Churchgoer Views on Bible Stories" (Opiniile credincioșilor protestanți cu privire la povestirile biblice), bazat pe răspunsuri colectate de la 1.008 credincioși protestanți americani în septembrie 2023. Sondajul i-a întrebat pe respondenți: "Dintre toate povestirile găsite în Vechiul Testament al Bibliei, care este preferata dumneavoastră?"

O pluralitate dintre cei intervievați (13%) au identificat cartea Exodul și accentul său pe Moise ca fiind partea lor preferată din Vechiul Testament. Povestea lui Noe și a Arcei a fost a doua cea mai populară, 11% dintre credincioșii protestanți menționând-o ca fiind partea lor preferată din Vechiul Testament.

Cu toate acestea, procentul de respondenți cărora le-a plăcut cel mai mult povestea lui Noe și a Arcei a fost echivalent cu procentul celor care au menționat o poveste sau o carte din Noul Testament ca fiind partea lor preferată din Vechiul Testament. Alți 7% au răspuns "niciuna" atunci când au fost întrebați care este partea lor preferată din Vechiul Testament, în timp ce 3% au spus că nu știu.

Aceasta înseamnă că doar 79% dintre participanți au identificat efectiv o poveste sau o carte din Vechiul Testament atunci când au fost întrebați despre partea lor preferată din Vechiul Testament.

"În timp ce participanții la biserică pot deschide o Biblie la biserică, cel puțin 1 din 5 s-ar putea să nu fie familiarizați cu modul în care este organizată și cu ceea ce distinge Noul Testament de Vechiul Testament", a declarat Scott McConnell, CEO al Lifeway Research, într-o declarație împărtășită cu The Christian Post. "Este posibil ca unii dintre acești participanți să fi petrecut mai puțin timp cu Biblia, în timp ce alții s-ar putea să nu cunoască deloc Biblia, deoarece altcineva a fost întotdeauna GPS-ul lor pentru navigarea în ea."

Alte cărți și povestiri larg îmbrățișate de creștini ca fiind părțile lor preferate din Vechiul Testament includ cartea Geneza (10%), povestea lui David și Goliat (8%), povestea lui Adam și Eva (5%), povestea lui Iov (4%), povestea lui Rut (4%), povestea lui Iosif (3%), povestea lui Iona (3%), povestea lui Daniel (3%), povestea Esterei (2%), povestea lui David (2%), cartea Psalmilor (2%), povestea lui Cain și Abel (2%), povestea lui Avraam (1%), povestea lui Ilie (1%) și povestea lui Samson (1%). 

Mai puțin de 1% dintre respondenți au selectat toate opțiunile rămase ca fiind cartea sau povestea lor preferată din Vechiul Testament. Sondajul a examinat, de asemenea, capacitatea enoriașilor de a recita sau rezuma din memorie unele dintre cele mai notabile povestiri biblice.

În ceea ce privește povestea lui David și Goliat, 34% au declarat că "ar putea să o spună cu exactitate", în timp ce 39% au insistat că "ar putea să o spună, dar unele detalii ar putea lipsi sau ar putea fi greșite". Douăzeci și trei la sută și-au exprimat încrederea că "ar putea oferi doar o scurtă prezentare" a poveștii, iar 3% au crezut că "nu ar putea spune nimic din ea". Mai puțin de 1% au afirmat că nu este o poveste biblică.

O proporție ușor mai mare de respondenți au crezut că pot spune toată (39%) sau cea mai mare parte (43%) din povestea Arcei lui Noe, în timp ce procentul celor intervievați care s-au simțit suficient de încrezători pentru a "oferi doar o scurtă prezentare generală" a scăzut la 17%. Doar 1% au declarat că "nu ar putea spune nimic din ea", în timp ce mai puțin de 1% nu au recunoscut-o ca fiind o poveste biblică.

A existat mult mai puțină încredere în ceea ce privește capacitatea de a recita din memorie toată povestea (24%) despre Daniel și groapa cu lei, deși același procent (39%) care credea că poate rezuma cu exactitate povestea lui David și Goliat a spus același lucru despre Daniel și groapa cu lei. Un procent a susținut că nu este o poveste biblică.

Douăzeci și nouă la sută dintre respondenți și-au exprimat încrederea în capacitatea lor de a spune întreaga poveste în care Dumnezeu îi cere lui Avraam să îl sacrifice pe Isaac, în timp ce 35% au considerat că pot descrie cea mai mare parte a acesteia. Douăzeci și șase la sută au caracterizat cunoștințele lor despre poveste ca fiind suficiente pentru a oferi doar o imagine de ansamblu, în timp ce mai puțin de 1% nu au crezut că este o poveste biblică.

În ceea ce privește povestea lui Iona și a peștelui mare, o pluralitate (35%) a declarat că ar putea spune cea mai mare parte din ea din memorie, în timp ce 28% au susținut că ar putea spune totul. Douăzeci și șase la sută au considerat că cunoștințele lor despre poveste sunt suficiente pentru a oferi o "prezentare generală rapidă", iar 8% au considerat că nu pot spune nimic din ea. Doi la sută dintre cei intervievați nu au putut să o identifice ca fiind o poveste biblică.

Deși cea mai mare parte a sondajului se referea la opiniile respondenților cu privire la poveștile biblice reale, acesta a inclus și o întrebare care le cerea părerea cu privire la o poveste biblică inexistentă: Povestea lui Romulus și Remus. Doar o pluralitate dintre cei intervievați (39%) au recunoscut că pasajul fictiv nu face parte din Biblie.

În schimb, majoritatea respondenților păreau să creadă că Biblia conține cartea menționată mai sus. Treizeci și trei la sută dintre cei intervievați au declarat că "nu ar putea spune nimic", în timp ce 16% au subliniat capacitatea lor de a "oferi o imagine de ansamblu rapidă" despre pasajul inexistent, iar 6% au posedat un grad și mai mare de încredere că și-ar putea aminti cea mai mare parte a acestuia. Doar 1% au proclamat că pot recita Romulus și Remus din memorie.

"Numărul mare de participanți la biserică sunt persoanele care recunosc cu ușurință că sunt confuzi cu privire la unele dintre detaliile interacțiunilor lui Dumnezeu cu patriarhii - ceea ce ar ajuta la explicarea nevoii de predare regulată a Bibliei în biserici", a remarcat McConnell. "În timp ce recunoașterea numelor fiecărei persoane menționate în Biblie poate avea puțină valoare, credința creștină pune mare preț pe recunoașterea învățăturii biblice de la alte voci, deoarece Isus a spus că El este singura cale."

Acest material a fost scris de Ryan Foley și a apărut pe 21 august 2024 în Publicația Christian Post (de unde a fost preluat și adaptat). Ryan Foley este reporter în cadrul acestei publicații.