Ecuații din pandemie încă nerezolvate

Am așteptat destul de mult timp să pot să vă scriu acest articol. Într-una din nopțile trecute am primit imaginea acestei diagrame-tabel de mai sus și am încercat să îl transpun să înțelegeți ceva interesant. Sper.

Am dedus că toți dintre noi avem întrebări la care, pe parcursul vieții, sau în contextele unde am crescut, unde ne-am format ca oameni, avem nevoie de răspunsuri. Unele întrebări par a avea răspunsuri ușoare de dat, dar poate mai greu de înțeles. Depinde și de felul cum iei lucrurile. Așa că în postarea de astăzi voi încerca să răspund la niște întrebări pe care mi le-am pus personal - și pe care probabil și voi vi le-ați pus - și la care am căutat răspunsuri.

Așa cum observați din imaginea de mai sus, am început prin a definii termenii folosiți în ecuațiile din tabel. Nu știu dacă o să mă fac prea bine înțeles, dar încerc. Am folosit prescurtarea ”a” pentru întrebare (orice întrebare, nu mă refer la o ”anume întrebare”), ”b” pentru circumstanțe favorabile sau nefavorabile oricui, ”( )” (parantezele) le-am folosit spre a defini un context anume, sau a aduce lucrurile în discuție într-un anume context, ”n” este necunoscuta, și ”c” reprezintă răspunsul. Să începem.

ÎNTREBARE
Care este scopul nostru pe acest pământ? Am ales această întrebare pentru că este una care și-o pune toată lumea, este o întrebare de esență.

RĂSPUNS
Să avem relații bune. Este un răspuns scurt care ar putea fi extins pe mult mai multe planuri. Atunci când ai relații bune, te înțelegi bine cu cei din jur. Când ai relații bune cu Creatorul ești împlinit. Menirea noastră ca ființe umane este să avem relații. Și deși mulți vor spune că nu doar relații, personal consider că relațiile sunt la baza scopului vieții noastre pe pământ. Pentru că dacă Dumnezeu nu ne-ar fi iubit pe noi așa de mult, nu ar fi trimis pe Fiul Său să moară pentru noi. El, de fapt, a făcut acest gest suprem spre a ne da un exemplu că ”nu este dragoste mai mare decât ca cineva să-și dea viața pentru prietenii săi” (Ioan 15:13). Și până la urmă, dacă nu ai relații bune, ai necazuri, neliniști, care duc mai apoi la complicații și lucruri neplăcute. Cine are nevoie de necaz?

CIRCUMSTANȚE
Boală, suferință, necazuri, lipsuri...

RĂSPUNS
Când știi care este scopul vieții, dar ești înconjurat de circumstanțe nefavorabile, probabil că răspunsul la întrebarea legată de scopul nostru pe acest pământ va avea o altă ”formulare”. Îți poți împlini scopul vieții sau al menirii vieții atunci când ești înconjurate de circumstanțe mai puțin plăcute? Poate că pentru unii răspunsul va fi da, la alții poate nu, și poate vor exista și unii care vor tăcea. Probabil că tăcerea aceea va fi răspunsul corect. Când cugetăm să vedem lucrurile din diferite unghiuri... nu oferim soluții pripite. Oarecum, circumstanțele ne obligă să vedem lucrurile prin ”alți ochi”. Așadar, scopul vieții noastre poate fi același, doar că circumstanțele din jur vor afecta felul cum vom împlini acest scop.

CONTEXT
Necunoscut, dar nedorit, sau cunoscut, dar de dorit

RĂSPUNS
Să spunem că vrei să devii un om influent în societate, dar trăiești într-un context nefavorabil și ai și o boală. Speranța poate te ajută. Poate prietenii te încurajează. Părinții te motivează. Dar trebuie să faci și tu ceva. Răspunsul la această întrebare dintr-o circumstanță necunoscută este tot un necunoscut. Aceasta nu datorită factorului necunoscut, ci datorită faptului de neimplicare în a face din lucrul necunoscut în cunoscut, din lucrul ascuns în ceva dezvăluit.

Cu certitudine că acest tip de răspuns pare vag acum pentru tine. Iată un exemplu mai concret. Am cunoscut persoane care au venit la biserică, sau la o întâlnire de părtășie, de discuție cu alți prieteni... și ei au fost întrebați de viață, de sănătate, de una alta... iar aceștia au răspuns cu ”am o cerere de rugăciune care nu poate fi rostită”. Probabil că ai auzit această exprimare sau nu ești deloc familiar cu acești termeni. Este acel tip de rugăciune pe care tu personal o transmiți celorlalți ca o ”necunoscută”, dar tu știi de fapt despre ce este vorba, doar că nu vrei să intri în detalii. Asta e una din explicații. O altă explicație ar fi că, dacă analizezi lucrurile - așa cum o fac eu de obicei - începi să îți pui înainte niște întrebări, faci niște analize - vei decide și vei observa că uneori a expune niște elemente necunoscute unor prieteni, necunoscuți, poate chiar persoane apropiate, nu este chiar cea mai bună decizie.

Am făcut personal acest test. De fapt nu am făcut-o ca să fac testul, am avut o nevoie de rugăciune și am făcut greșeala să dau detalii la niște persoane care mai ulterior au întors lucrurile împotriva mea. E ca și când ai da mărgele la porci. Ca să înțelegeți: nu trebuie să încredințezi cuiva o informație sau detalii dacă știi că acea persoană nu este responsabilă și capabilă să le ducă mai departe, să le interpreteze corespunzător și să te înțeleagă.

Tu însă, când te rogi, intră în odăița ta, încuie ușa după tine și roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti. (Matei 6:6, NTR)

Am citat pasajul de mai sus nu spre a-mi justifica răspunsul la întrebarea mea despre o situație necunoscută. Dumnezeu cunoaște toate lucrurile și pentru el necunoscuta ta nu este tăcerea Lui. Poate că nu avem răspuns imediat la ”de ce”-urile noastre acum. Poate vărsăm lacrimi și nu știm de ce a trebuit să trecem acum prin acestea, și de ce chiar noi. Atunci când apelăm la Dumnezeu și la ajutorul semenilor noștri vom primi răspunsuri diferite. Semenii noștri identifică necunoscuta noastră printr-o percepție, intuiție umană. Dumnezeu nu doar că identifică necunoscuta noastră, dar El știe și care este calea de ieșire din ea, când să dea răspunsul de care ai nevoie, și cum să îl primești. Uneori e bine să punem întrebările noastre și lui Dumnezeu. Vei fi uimit să descoperi că El răspunde când tu nu te aștepți, cum nu îți imaginezi și poate chiar te va surprinde! Pe mine personal m-a surprins deși eram în disperare și deznădejde, și nu vedeam nici o soluție pozitivă înaintea ochilor mei.

Ultima întrebare din ecuația de mai sus era ceva care vroiam de fapt să îl dezvolt într-o serie de întrebări și răspunsuri cu ”înainte” și ”după” pandemia covid-19. Dar am realizat că nu are rost să fac o lungire prea mare. Pentru că noi toți am văzut cum au fost lucrurile înainte și cum stau ele acum. Știm care am fost afectați de această pandemie, știm cum am fost înainte de apariția ei, știm cum s-au transmis informațiile, cum se încearcă o direcție de manipulare a populației și așa mai departe...

Speranța noastră nu se află în ceea ce va urma, sau soarta lucrurilor prin care suntem forțați să trecem acum, ci în Dumnezeu, spunea recent pastorul și autorul John Piper, în cadrul recenției cărții sale, ”Coronavirus și Christos” pe care am publicat-o pe blogul meu în aprilie 2020. Tot el spunea:

”Aceiași suveranitate care ar putea opri coronavirusul, dar nu o face (încă) este însăși suveranitatea care susține sufletul în această epidemie”. A cunoaște aceste chestiuni fundamentale face o diferență în momentul prezent de acum. Și până la urmă ceea ce voiește Dumnezeu este și ceea ce va face El. Pentru că El este atot-guvernator și atot-înțelept. El este suveran peste coronavirus, și atunci când știm lucrul acesta deținem secretul experimentării dulceții lui Dumnezeu în această providență amară prin care ne este îngăduit să trecem acum. Dumnezeu cunoaște de la început care va fi sfârșitul tuturor lucrurilor: ”Amintiți-vă lucrurile de la început, acelea din vechime, căci Eu sunt Dumnezeu, nu este altul! Eu sunt Dumnezeu, nu este altul ca Mine! Eu fac cunoscut de la început sfârșitul și, din vremuri străvechi, descopăr lucrurile care încă nu s-au întâmplat, zicând: ‘Planul Meu rămâne să se împlinească; voi face tot ceea ce doresc!’” (Isaia 46:9-10, NTR). sursa

Este adevărat că pentru unii dintre noi întrebările aflate într-un context de suferință și de pandemie nu este neapărat un răspuns care l-am dori să-l primim. Este totuși un răspuns. Este ceea ce este, fie că acceptăm sau nu lucrurile așa cum le vedem întâmplându-se în jurul nostru.

Întrebările noastre au răspunsuri. Circumstanțele prin care trecem - indiferent care ar fi natura lor - fie că am fost meniți să trecem pe acolo sau nu (depinde pe care parte a predestinării te afli acum) nu pot diminua, denatura sau desființa întrebările noastre. Răspunsul pe care dorim să îl primim s-ar putea să nu fie întotdeauna și ceea ce este drept, adevărat, autentic, finalul. Contextul și necunoscutele sunt lucruri pe care le avem în jurul nostru, fie că vrem, fie că nu vrem. Ele pot influența răspunsul la semnele noastre de întrebare, dar nu îl pot influența pe Dumnezeul nostru care este suveran. Dacă nu ai răspunsul la vreo întrebare dificilă, caută-L pe cel care are răspuns la toate. Dumnezeu te iubește, și este una din bucuriile Sale să îți facă de cunoscut lucrurile care momentan sunt ascunse și tăinuite sau poate o dilemă pentru tine. Îți las la încheiere 3 pasaje de încurajare din cartea Psalmilor. Sper să fi întărit în căutarea ta.

Nu-Ți ascunde fața de mine în ziua necazului meu! Pleacă-Ți urechea spre mine! Răspunde-mi degrabă în ziua când Te chem! (Psalmul 102:2, NTR)

Te chem în ziua necazului meu, căci Tu îmi răspunzi. (Psalmul 86:7, NTR)

Să-ți răspundă Domnul în ziua necazului, să te ocrotească Numele Dumnezeului lui Iacov! (Psalmul 20:1, NTR)

Dacă citați acest material în altă parte, vă rog să menționați la final că a fost preluat din Blogul Lumea cre(s)tina in care trăim și să păstrați toate link-urile din el. Mulțumesc