A fost moartea lui Raisi un act suveran al lui Dumnezeu?

Chiar te face să te întrebi când te uiți înapoi la declarația președintelui iranian Ebrahim Raisi din 23 aprilie, cu o lună în urmă, când a amenințat Israelul cu anihilarea. În timpul unei vizite în Pakistan, Raisi s-a referit la Israel ca la “regimul sionist”, a cărui distrugere a promis-o dacă va îndrăzni să atace Iranul.

Pentru că atunci când ne gândim la relatările biblice despre cauză și efect, este firesc să facem comparația cu cineva care, după ce i-a amenințat pe evrei, a sfârșit prin a fi spânzurat pe propria spânzurătoare. Dar cine a fost Ebrahim Raisi și este posibil să legăm moartea sa bruscă și neașteptată de un act suveran al lui Dumnezeu – chiar și în anul 2024?

La vârsta de 63 de ani, Raisi, al cărui nume complet era Raisolsadati, era ginerele unui imam proeminent. El a devenit al optulea președinte al Iranului în 2021. În calitate de procuror și adjunct al președintelui Curții Supreme a Iranului, a devenit cunoscut ca președinte al țării atunci când a fost numit de liderul suprem Ali Khamenei. Câștigându-și o reputație de temut, a fost numit “Măcelarul din Teheran”, “responsabil pentru executarea a mii de prizonieri politici, acuzați de crime împotriva umanității de către organizațiile internaționale pentru drepturile omului și raportorii speciali ai Națiunilor Unite”.

Ar fi greu să găsești un individ care să fie mai dur în politica iraniană decât Raisi și, probabil, asta explică remarca făcută de șeful serviciilor de informații IDF, generalul-maior Tamir Hayman, care a comentat, la auzul morții sale, că “ar fi greu să găsești pe cineva mai rău”.

Dar nu numai în aprilie Raisi a amenințat existența Israelului. El a făcut aceeași promisiune în mai 2023, când, încă o dată, a avertizat Israelul să nu “lanseze un atac militar direct asupra țării sale, care ar fi copleșită și distrusă de răspunsul imediat al Iranului”.

Referindu-se întotdeauna la Israel ca la “regimul sionist”, intenția lui Raisi a fost de a defăima patria evreiască ca o entitate care nu avea dreptul să existe, datorită credinței sale fundamentale că ar trebui să existe un refugiu protector pentru toți evreii care, timp de mii de ani, nu au avut niciodată siguranța de a ști dacă vor fi alungați din țările gazdă sau chiar mai rău.

În calitate de purtător de cuvânt al liderului suprem al Republicii Islamice, Khamenei, el și-ar fi exprimat amenințările, folosindu-se de pregătirea sa juridică, lucru pe care un cleric nu era capabil să-l facă, dar probabil considerat eficient de același om care l-a numit în funcția în care a slujit timp de trei ani.

Omul care a îmbrăcat un turban negru, semnificând descendența profetului Mahomed, a fost notoriu pentru terorizarea poporului iranian, care a suferit enorm sub strânsoarea sa sufocantă. Conducând cu pumnul strâns, el s-a asigurat că nimeni nu iese din linie, punând capăt protestelor în creștere care izbucneau din când în când. De fapt, în perioada în care Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit în urma arestării sale, pentru că nu a respectat regulile stricte ale hijabului din țară, Raisi a reprimat protestele care au urmat și care au apărut din partea a mulți iranieni, în special femei, care au văzut moartea lui Amini ca fiind prețul suprem plătit pentru libertatea care le-a fost luată.

Chiar dacă toată opoziția a fost înăbușită, a rămas totuși o rezistență mare, clocotitoare a multor iranieni, care au trăit sub mâna tiraniei de când dinastia Pahlavi a fost răsturnată în 1979 și Iranul a devenit un stat islamic extrem. Deci, nu putem decât să ne întrebăm cum se simt cetățenii iranieni în dimineața de după căderea celui mai mare opresor al lor.

Ceea ce ridică întrebarea – ce ar trebui să credem atunci când are loc un eveniment cataclismic, care schimbă jocul, cum ar fi moartea subită a unui tiran, într-un moment în care aproape că părea că ține soarta Israelului în mână?

În primul rând, moartea lui Raisi servește ca un memento foarte necesar că niciun om, indiferent cât de puternic, amenințător sau temător sună, nu are capacitatea de a trece peste planurile și scopurile lui Dumnezeu, Atotputernicul care a întemeiat Israelul și l-a susținut de-a lungul a 2.000 de ani de împrăștiere în cele patru colțuri ale pământului, întorcându-l înapoi în țara pe care El le-a promis-o!

Istoria ne-a arătat că atunci când indivizii se ridică, cu scopul expres de a-i elimina pe evrei, tocmai acei oameni sfârșesc în coșul de gunoi al veacurilor, confirmând că există un singur Stăpân Suveran a cărui autoritate este de neegalat și fără vreun rival. A încerca uzurparea acelui loc înseamnă a-ți asigura propriul sfârșit rapid și de aceea momentul morții lui Raisi intră în discuție, la doar câteva săptămâni după ce și-a asumat sarcina de a sta în locul Creatorului divin!

De fapt, există o relatare biblică, găsită în cartea profetică a lui Daniel, care are asemănări uimitoare cu această poveste a lui Raisi. Se desfășoară în capitolul al cincilea, când Belșațar, regele de atunci al Babilonului, dă ordin să se bea vin din vasele sfințite ale templului – reprezentând un act de sfidare față de Dumnezeul cel Preaînalt. A fost ceea ce a urmat acelui act de profanare care seamănă cu incidentul de astăzi.

Deodată, degetele mâinii unui om au apărut și au început să scrie vizavi de sfeșnicul de pe tencuiala peretelui palatului regelui. Fața regelui a devenit palidă și genunchii lui au început să bată împreună. După ce l-a chemat pe Daniel, profetul a început prin a-și aminti că tatăl lui Belșațar, împăratul Nebucadnețar, “inima lui a fost înălțată și duhul lui a devenit atât de mândru încât s-a comportat cu aroganță, făcându-l să fie detronat de pe tronul său împărătesc și să i se ia slava”.

El a continuat spunând că, la fel ca tatăl său, nici el nu și-a umilit inima, știind ce soartă s-a desfășurat asupra tatălui său ca rezultat. Inscripția spunea: “Dumnezeu a numărat împărăția ta și i-a pus capăt. Ați fost cântărit pe cântar și găsit deficitar. Împărăția ta a fost împărțită și dată mezilor și perșilor.” (Vă recomand articolul meu din iunie 2015: Scrisul de pe perete - Dumnezeu scrie acum ultimele pagini din istoria vieții tale)

Chiar în acea noapte, regele și-a găsit sfârșitul.

Lecția care trebuie învățată aici este că ori de câte ori cineva îndrăznește să ia cu aroganță locul lui Dumnezeu, ar trebui să fie pregătit să înfrunte consecințele. Deci, da, este foarte posibil ca moartea președintelui Iranului, Ebrahim Raisi, să fi fost un act suveran al lui Dumnezeu care a rezultat din sfidarea Atotputernicului care este dătătorul și primitorul vieții – nu numai a oamenilor, ci și a guvernelor, liderilor și țărilor.

Nimeni și nimic nu poate trece peste sau revoca promisiunea lui Dumnezeu de a păzi și proteja Israelul de cei care l-ar distruge, pentru că este important să ne amintim că “Cine se atinge de Israel, se atinge de lumina ochilor Lui” (Zaharia 2:8).

Acest material a fost publicat în data de 20 mai 2024, scris de Cookie Schwaeber-Issan în site-ul All Israel News (de unde a fost preluat și adaptat). Tradus și folosit cu permisiune. Fotografia din această postare nu este cu elicopterul în care Raisi a murit, ci este o compilație făcută de mine împreună cu o fotografie a lui Ebrahim Raisi - foto: President.az, CC BY 4.0, via Wikimedia Commons