Ce sunt creștinii falși și cum îi putem detecta atunci când îi vedem?
Când eram la școală gimnazială, a fost considerată una dintre cele mai mari infracțiuni când ți se spunea că ești un “prefăcut”. Acest lucru ar implica faptul că încerci să fi cineva fără efortul de a-i impresiona pe ceilalți. De exemplu, dacă un tip susținea că este un sportiv renumit și era chiar îmbrăcat ca atare, dar avea zero abilități atletice, atunci era un prefăcut. Poate că și-a dorit atenția fetelor pe care ar putea să o atragă un atlet. Din păcate, “prefăcuții” nu se găsesc doar în gimnaziu; sunt unii care s-au strecurat în biserica de astăzi, pretinzându-se că sunt creștini. Deci, ce sunt mai exact creștinii falși și cum îi detectăm când îi vedem?Ce este un creștin prefăcut?
Termenul de “creștin fals” (fake - din limba engleză, dacă vi se pare mai de actualitate acest termen) vă poate aduce în minte o imagine a cuiva care este ipocrit. Deși există o mulțime de creștini ipocriți, trebuie să despărțim acest termen pentru a defini cu exactitate ce înseamnă.
Știm că cuvântul fals sugerează inautenticitatea. Falsificări.
Un creștin este cineva care l-a acceptat pe Isus Hristos ca Domnul și Mântuitorul său. Această persoană este considerată mântuită sau “născută din nou” deoarece a aplicat principiul găsit în Romani 10:9: “Fiindcă, dacă mărturisești cu gura ta că Isus este Domn și crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat dintre cei morți, vei fi mântuit” (citat din versiunea NTR). Factorul de baza care diferențiază credincioșii de necredincioși este Duhul Sfânt care rămâne în noi, potrivit cu Efeseni 1:13: “În care și voi v-ați încrezut, după ce ați auzit cuvântul adevărului, evanghelia salvării voastre; și în care, după ce ați crezut, ați fost sigilați cu acel Duh sfânt al promisiunii” (citat din versiunea BTF).
Având în minte aceste două definiții, putem descrie sau defini așadar un creștin fals ca fiind unul care nu s-a născut din nou cu adevărat și totuși își îmbracă personajul ca și cum ar fi avut această experiență.
Poate că această persoană a ales să poarte titlul de creștin, astfel încât să poată profita de această reputație (similar cu acei atleți de care menționam din școala gimnazială). Toți am încercat, la un moment dat sau altul, să ne vedem cum ne potrivim într-o anumită mulțime. Dacă un necredincios a descoperit că ar putea obține un anumit tip de acceptare prin “potrivirea” cu o mulțime dintr-o biserică sau cu o industrie creștină, este posibil să fi preferat să poarte o mască de biserică în loc să-l accepte pe Hristos în inima sa.
Dar dacă cineva ar dori acceptarea sau beneficiile care vin din a fi creștin, de ce nu ar deveni ei de fapt creștini?
Un motiv este că este posibil să nu creadă în mesajul crucii. 1 Corinteni 1:18 ne amintește că “mesajul crucii este o nebunie pentru cei care pier, însă pentru noi, cei care suntem mântuiți, este puterea lui Dumnezeu” (NTR).
Un alt motiv este că, deși pot savura din înfățișarea lor creștină falsă, în cele din urmă nu sunt dispuși să-și dedice inimile și viețile lui Dumnezeu. A fi un creștin adevărat ar implica sacrificarea stilului lor de viață nelegiuit - altfel ar continua acel stil de viață și ar trăi cu vinovăția. Diavolul este un înșelător și încearcă să facă creștinismul să pară drept o robie pentru necredincioși, astfel încât aceștia vor alege să rămână “liberi” să trăiască pentru el în schimb.
Să rezumăm: creștinii falși sunt cei care au ales mai degrabă o aparență sau înfățișare de oameni mântuiți mai degrabă decât o inimă mântuită. Le pasă mai mult de statutul lor prin ochii bisericii, a familiei lor sau a vreunei industrii creștine decât de statutul lor prin ochii lui Dumnezeu.
Ce este un creștin autentic?
Un creștin autentic, pe de altă parte, este cel care l-a acceptat pe Hristos ca Mântuitor al său. Lumina Duhului Sfânt rămâne în interiorul acestei persoane. Matei 7:20 oferă o indicație a modului în care putem identifica un creștin autentic: “Așadar, după roadele lor îi veți recunoaște” (NTR).
Discursul și acțiunile acestor creștini autentici se revarsă cu rod al Duhului, deoarece Galateni 5:22-23 ne spune: “Dar rodul Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, generozitatea, credința, blândețea, înfrânarea. Împotriva unor astfel de lucruri nu este lege” (NTR).
În plus, cei ale căror inimi sunt abandonate față de Dumnezeu au grijă de lucrurile care Îl privesc și au o ură față de ceea ce este rău. Iacov 1:27 ne spune că “Religia curată și nepângărită înaintea lui Dumnezeu Tatăl este aceasta: să-i vizitezi pe orfani și pe văduve în necazul lor și să te păstrezi pe tine însuți neîntinat de lume” (NTR).
Aceasta nu înseamnă că acești creștini autentici nu comit păcate. La urma urmei, Isus este singurul om fără păcat care a umblat pe pământ (1 Petru 2:22, 2 Corinteni 5:21, 1 Ioan 3:5, Evrei 4:15). Mai degrabă, atunci când credincioșii adevărați comit păcate, sunt condamnați de Duhul Sfânt (vezi Ioan 16:8) și duc o viață de pocăință. Ei sunt eliberați de trăirea în robia păcatului și au fost purificați prin sângele Mielului.
Deoarece credincioșii știu că vom da socoteală într-o zi despre felul în care ne-am trăit viața (2 Corinteni 5:10), creștinii autentici se străduiesc să-L slujească pe Dumnezeu și să asculte Cuvântul Său. Ei înțeleg că părerea lui Dumnezeu are mai multă greutate decât a omului, deoarece Galateni 1:10 ne amintește: “Dacă aș mai încerca să plac oamenilor, n-aș fi un rob al lui Cristos!” (NTR)
Care este diferența dintre un creștin fals și un creștin rebel?
Din fericire, mântuirea noastră nu este determinată de fapte, ci de credință (Galateni 2:21). Altfel, nimeni nu ar fi suficient de vrednic să stea înaintea lui Dumnezeu în eternitate!
Având în vedere acest lucru, să fim atenți să nu presupunem că cineva este un “creștin fals” din cauza luptei sale cu păcatul. Ca oameni, tindem să “privim aspectul exterior, dar Domnul privește inima” (vezi 1 Samuel 16:7). Dumnezeu este Cel care va determina în cele din urmă soarta eternă a unei persoane. Iacov 4:12 ne amintește: “Unul singur este Dătătorul Legii și Judecătorul, și anume Cel Care poate să mântuiască și să distrugă. Dar tu cine ești să-l judeci pe semenul tău?!” (NTR)
Există cei din cadrul bisericii care l-au acceptat cu adevărat pe Hristos ca Mântuitorul lor și și-au încredințat cândva viețile Lui, dar de atunci s-au abătut de la urmarea Cuvântului Său. Poate că acest tip de creștin merge săptămânal la biserică, se roagă ocazional și chiar îl iubește pe Dumnezeu - dar dragostea sa pentru El nu se reflectă în modul în care trăiește, vorbește sau ia deciziile zilnice.
Când îi vedem pe acești creștini să ne abținem de la judecată și, în schimb, să le extindem dragostea dumnezeiască față de ei, rugându-ne ca Duhul Sfânt să îi condamne. De asemenea, ne putem ruga despre cum putem juca un rol în a conduce acea persoană înapoi la adevăr. Iacov 5:19-20 spune: “Frații mei, dacă vreunul dintre voi se rătăcește de la adevăr, iar cineva îl întoarce, să știe că acela care aduce înapoi un păcătos de pe calea lui rătăcită îi va salva sufletul de la moarte și va acoperi o mulțime de păcate” (NTR).
Abordează Scriptura idea de creștini falși?
Scriptura arată clar că sunt cei care se vor numi creștini pe pământ, atunci când vor ajunge în eternitate, inimile și intențiile lor adevărate vor fi revelate.
Matei 7:21-23 spune: “Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu Care este în ceruri. Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în Numele Tău? Și n-am alungat noi demoni în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi, cei ce lucrați fărădelegea!»” (NTR)
Știm, de asemenea, că Dumnezeu disprețuiește un fel de creștinism în care o persoană nu este dedicată unui stil de viață evlavios. “Încălecarea gardului” nu ar trebui să fie niciodată o opțiune pentru adevăratul credincios. Apocalipsa 3:15-16 spune: ”știu faptele tale, știu că nu ești nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar fiindcă ești căldicel – nici în clocot, nici rece – o să te vărs din gura Mea!” (NTR)
Îți amintești de Iuda Iscarioteanul? El a fost cândva considerat un apostol al lui Isus, dar adevăratele sale motive au fost dezvăluite în scurt timp. Când l-a trădat pe Isus, s-a dovedit că era mai interesat de ceea ce putea câștiga de la Isus, decât de modul în care îl putea sluji. Se crede că Iuda avea o intenție financiară în spatele trădării lui Isus (vezi Matei 26:14-15).
Din păcate, există încă mulți precum Iuda Iscarioteanul în biserică astăzi - oameni care se comportă ca un adept al lui Hristos și pot chiar să fie bine versați în “cele creștinești”, și totuși motivele lor sunt pur pentru câștig carnal, mai degrabă decât pentru câștig spiritual.
Cum să identifici un creștin fals?
Să punem următoarele întrebări scripturale:
1 Ioan 2:15 spune: “Nu iubiți lumea, nici cele ce sunt în lume! Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el” (NTR)
1 Ioan 3:14 spune: “Noi știm că am trecut de la moarte la viață, pentru că îi iubim pe frați; cine nu iubește rămâne în moarte” (NTR).
Roadele sănătoase sunt o indicație că o persoană este atașată de vie (Ioan 15:5).
Exprimă această persoană lucrări ale cărnii așa cum se vorbește în Galateni 5:19-21 (cum ar fi beția, imoralitatea sexuală, dezbinările, etc.)? Ni se spune, în acest pasaj, că “cei care fac astfel de lucruri nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu”. În plus, Isus spune în Marcu 7:20-23: ”Apoi a zis: „Ceea ce iese din om, aceea îl întinează pe om. Căci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, curviile, furturile, crimele, adulterele, lăcomiile, răutățile, viclenia, depravarea, ochiul rău, blasfemia, mândria și nesăbuința. Toate aceste rele ies dinăuntru și îl întinează pe om” (NTR).
Proverbe 14:2 spune: “Cine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce se îndepărtează de căile Lui Îl disprețuiește” (NTR).
Prin Evanghelie falsă înțeleg una care este “o doctrină diferită și care nu este de acord cu cuvintele solide ale Domnului nostru Isus Hristos” (1 Timotei 6:3-5)?
În cele din urmă, exprimă această persoană o revărsare în exterior a dragostei lui Dumnezeu așa cum se spune în 1 Corinteni 13:2? Și este acesta un fel de iubire lumească care tolerează păcatul, sau este tipul de iubire evlavioasă care extinde compasiune asupra tuturor, dar care menține mânia dreaptă față de păcat?
Din nou, să fim înceți în a judeca și să ne abținem de la a arunca acuzații către cineva care pretinde că este credincios. La urma urmei, dragostea dumnezeiască este genul care “acoperă toate lucrurile, crede toate lucrurile, speră toate lucrurile, îndură toate lucrurile” (1 Corinteni 13:6-7).
Cu toate acestea, putem folosi înțelepciunea și discernământul pentru a ține cont de semnalele roșii atunci când le vedem. Dar acest lucru nu ne dă dreptul să bârfim despre cineva din congregație. În schimb, putem găsi siguranță în adevărul expus în Eclesiastul 12:14, care spune că “Dumnezeu va aduce la judecată fiecare lucrare, tot ce este ascuns, fie bine, fie rău” (NTR).
Aceasta nu înseamnă că nu suntem ținuți la răspundere pentru a vorbi despre păcatul evident în cadrul bisericii (vezi 1 Corinteni 5:12). Să facem acest lucru dintr-un loc al iubirii evlavioase, mai degrabă decât dintr-o atitudine “mai sfântă decât tine”, așa cum a făcut-o fariseul în pilda găsită în Luca 18:9-13:
“Fariseul stătea în picioare și se ruga în sine însuși astfel: „Dumnezeule, Îți mulțumesc că eu nu sunt precum ceilalți oameni – tâlhari, nedrepți, adulterini – sau ca și vameșul acesta!” (NTR)
La urma urmei, cel pe care îl puteți considera fals ar putea fi cineva a cărui luptă cu păcatul este doar mai evidentă decât a voastră. Deci, mai degrabă decât să arătăm cu degetul, să investim cea mai mare parte a energiei noastre în propria noastră călătorie de credință, fiind determinați ca noi să fim cunoscuți drept urmași plini de pasiune ai lui Hristos.
Iubirea evlavioasă pe care o extindem atât credincioșilor, cât și necredincioșilor, vorbește mult mai tare decât titlul nostru de creștin. De fapt, loialitatea și devoțiunea pe care le exprimăm față de Dumnezeu și față de alții ar putea fi chiar ceea ce îi conduce pe acei “creștini falși” la Hristos.
Notă: Materialul de mai sus a fost scris pe 22 decembrie 2020 de Tessa Emily Hall (foto alăturat) în site-ul CrossWalk.com, de unde a fost preluat și adaptat. Ea este o autoare premiată care și-a scris romanul de debut la vârsta de șaisprezece ani. Cărțile ei sunt publicate în mai multe limbi și includ cărți de inspirație, atât de ficțiune, cât și de non-ficțiune, dar autentice pentru adolescenți, inclusiv cea mai recentă versiune a ei, LOVE YOUR SELFIE (publicată în octombrie 2020, Ellie Claire). Pasiunea Tessei de a face lumină asupra divertismentului și mass media curată pentru adolescenți a condus-o la o carieră de agent literar la Cyle Young Literary Elite, editor de achiziții pentru Illuminate YA (LPC Imprint) și fondator / editor al PursueMagazine.net. Este vinovată că a făcut prea multe latte-uri și nu și-a terminat niciodată lista de citit. Când degetele ei nu zboară la viteza de 128 WPM (adică 128 cuvinte pe minut) peste tastatură, ea poate fi găsită vorbind cu adolescenții, predând la conferințe de scris și jucând în filme creștine. Modul ei preferat de a amâna este să se conecteze cu cititorii se află pe lista ei de e-mail, pe rețelele sociale (@tessaemilyhall) și pe site-ul web: www.tessaemilyhall.com. Dacă citați sau folosiți acest material în altă parte, vă rog să păstrați toate link-urile din el și să menționați că a fost preluat din Blogul Lumea cre(s)tină în care trăim. Mulțumesc.
Un alt motiv este că, deși pot savura din înfățișarea lor creștină falsă, în cele din urmă nu sunt dispuși să-și dedice inimile și viețile lui Dumnezeu. A fi un creștin adevărat ar implica sacrificarea stilului lor de viață nelegiuit - altfel ar continua acel stil de viață și ar trăi cu vinovăția. Diavolul este un înșelător și încearcă să facă creștinismul să pară drept o robie pentru necredincioși, astfel încât aceștia vor alege să rămână “liberi” să trăiască pentru el în schimb.
Să rezumăm: creștinii falși sunt cei care au ales mai degrabă o aparență sau înfățișare de oameni mântuiți mai degrabă decât o inimă mântuită. Le pasă mai mult de statutul lor prin ochii bisericii, a familiei lor sau a vreunei industrii creștine decât de statutul lor prin ochii lui Dumnezeu.
Ce este un creștin autentic?
Un creștin autentic, pe de altă parte, este cel care l-a acceptat pe Hristos ca Mântuitor al său. Lumina Duhului Sfânt rămâne în interiorul acestei persoane. Matei 7:20 oferă o indicație a modului în care putem identifica un creștin autentic: “Așadar, după roadele lor îi veți recunoaște” (NTR).
Discursul și acțiunile acestor creștini autentici se revarsă cu rod al Duhului, deoarece Galateni 5:22-23 ne spune: “Dar rodul Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, generozitatea, credința, blândețea, înfrânarea. Împotriva unor astfel de lucruri nu este lege” (NTR).
În plus, cei ale căror inimi sunt abandonate față de Dumnezeu au grijă de lucrurile care Îl privesc și au o ură față de ceea ce este rău. Iacov 1:27 ne spune că “Religia curată și nepângărită înaintea lui Dumnezeu Tatăl este aceasta: să-i vizitezi pe orfani și pe văduve în necazul lor și să te păstrezi pe tine însuți neîntinat de lume” (NTR).
Aceasta nu înseamnă că acești creștini autentici nu comit păcate. La urma urmei, Isus este singurul om fără păcat care a umblat pe pământ (1 Petru 2:22, 2 Corinteni 5:21, 1 Ioan 3:5, Evrei 4:15). Mai degrabă, atunci când credincioșii adevărați comit păcate, sunt condamnați de Duhul Sfânt (vezi Ioan 16:8) și duc o viață de pocăință. Ei sunt eliberați de trăirea în robia păcatului și au fost purificați prin sângele Mielului.
Deoarece credincioșii știu că vom da socoteală într-o zi despre felul în care ne-am trăit viața (2 Corinteni 5:10), creștinii autentici se străduiesc să-L slujească pe Dumnezeu și să asculte Cuvântul Său. Ei înțeleg că părerea lui Dumnezeu are mai multă greutate decât a omului, deoarece Galateni 1:10 ne amintește: “Dacă aș mai încerca să plac oamenilor, n-aș fi un rob al lui Cristos!” (NTR)
Care este diferența dintre un creștin fals și un creștin rebel?
Din fericire, mântuirea noastră nu este determinată de fapte, ci de credință (Galateni 2:21). Altfel, nimeni nu ar fi suficient de vrednic să stea înaintea lui Dumnezeu în eternitate!
Având în vedere acest lucru, să fim atenți să nu presupunem că cineva este un “creștin fals” din cauza luptei sale cu păcatul. Ca oameni, tindem să “privim aspectul exterior, dar Domnul privește inima” (vezi 1 Samuel 16:7). Dumnezeu este Cel care va determina în cele din urmă soarta eternă a unei persoane. Iacov 4:12 ne amintește: “Unul singur este Dătătorul Legii și Judecătorul, și anume Cel Care poate să mântuiască și să distrugă. Dar tu cine ești să-l judeci pe semenul tău?!” (NTR)
Există cei din cadrul bisericii care l-au acceptat cu adevărat pe Hristos ca Mântuitorul lor și și-au încredințat cândva viețile Lui, dar de atunci s-au abătut de la urmarea Cuvântului Său. Poate că acest tip de creștin merge săptămânal la biserică, se roagă ocazional și chiar îl iubește pe Dumnezeu - dar dragostea sa pentru El nu se reflectă în modul în care trăiește, vorbește sau ia deciziile zilnice.
Când îi vedem pe acești creștini să ne abținem de la judecată și, în schimb, să le extindem dragostea dumnezeiască față de ei, rugându-ne ca Duhul Sfânt să îi condamne. De asemenea, ne putem ruga despre cum putem juca un rol în a conduce acea persoană înapoi la adevăr. Iacov 5:19-20 spune: “Frații mei, dacă vreunul dintre voi se rătăcește de la adevăr, iar cineva îl întoarce, să știe că acela care aduce înapoi un păcătos de pe calea lui rătăcită îi va salva sufletul de la moarte și va acoperi o mulțime de păcate” (NTR).
Abordează Scriptura idea de creștini falși?
Scriptura arată clar că sunt cei care se vor numi creștini pe pământ, atunci când vor ajunge în eternitate, inimile și intențiile lor adevărate vor fi revelate.
Matei 7:21-23 spune: “Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu Care este în ceruri. Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în Numele Tău? Și n-am alungat noi demoni în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi, cei ce lucrați fărădelegea!»” (NTR)
Știm, de asemenea, că Dumnezeu disprețuiește un fel de creștinism în care o persoană nu este dedicată unui stil de viață evlavios. “Încălecarea gardului” nu ar trebui să fie niciodată o opțiune pentru adevăratul credincios. Apocalipsa 3:15-16 spune: ”știu faptele tale, știu că nu ești nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar fiindcă ești căldicel – nici în clocot, nici rece – o să te vărs din gura Mea!” (NTR)
Îți amintești de Iuda Iscarioteanul? El a fost cândva considerat un apostol al lui Isus, dar adevăratele sale motive au fost dezvăluite în scurt timp. Când l-a trădat pe Isus, s-a dovedit că era mai interesat de ceea ce putea câștiga de la Isus, decât de modul în care îl putea sluji. Se crede că Iuda avea o intenție financiară în spatele trădării lui Isus (vezi Matei 26:14-15).
Din păcate, există încă mulți precum Iuda Iscarioteanul în biserică astăzi - oameni care se comportă ca un adept al lui Hristos și pot chiar să fie bine versați în “cele creștinești”, și totuși motivele lor sunt pur pentru câștig carnal, mai degrabă decât pentru câștig spiritual.
Cum să identifici un creștin fals?
Să punem următoarele întrebări scripturale:
- Iubește această persoană lumea aceasta și lucrurile pe care i le oferă?
1 Ioan 2:15 spune: “Nu iubiți lumea, nici cele ce sunt în lume! Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el” (NTR)
- Iubește această persoană alți credincioși?
1 Ioan 3:14 spune: “Noi știm că am trecut de la moarte la viață, pentru că îi iubim pe frați; cine nu iubește rămâne în moarte” (NTR).
- Produce această persoană roadele Duhului, așa cum se vorbește în Galateni 5:22-23?
Roadele sănătoase sunt o indicație că o persoană este atașată de vie (Ioan 15:5).
- Trăiește această persoană trăiește după trup sau după duh (Romani 8:13)?
Exprimă această persoană lucrări ale cărnii așa cum se vorbește în Galateni 5:19-21 (cum ar fi beția, imoralitatea sexuală, dezbinările, etc.)? Ni se spune, în acest pasaj, că “cei care fac astfel de lucruri nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu”. În plus, Isus spune în Marcu 7:20-23: ”Apoi a zis: „Ceea ce iese din om, aceea îl întinează pe om. Căci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, curviile, furturile, crimele, adulterele, lăcomiile, răutățile, viclenia, depravarea, ochiul rău, blasfemia, mândria și nesăbuința. Toate aceste rele ies dinăuntru și îl întinează pe om” (NTR).
- Are această persoană o teamă autentică de Dumnezeu?
Proverbe 14:2 spune: “Cine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce se îndepărtează de căile Lui Îl disprețuiește” (NTR).
- Învață această persoană o evanghelie falsă?
Prin Evanghelie falsă înțeleg una care este “o doctrină diferită și care nu este de acord cu cuvintele solide ale Domnului nostru Isus Hristos” (1 Timotei 6:3-5)?
- Credința acestei persoane stă “în înțelepciunea oamenilor” sau în “puterea lui Dumnezeu”? (1 Corinteni 2:5)
În cele din urmă, exprimă această persoană o revărsare în exterior a dragostei lui Dumnezeu așa cum se spune în 1 Corinteni 13:2? Și este acesta un fel de iubire lumească care tolerează păcatul, sau este tipul de iubire evlavioasă care extinde compasiune asupra tuturor, dar care menține mânia dreaptă față de păcat?
Din nou, să fim înceți în a judeca și să ne abținem de la a arunca acuzații către cineva care pretinde că este credincios. La urma urmei, dragostea dumnezeiască este genul care “acoperă toate lucrurile, crede toate lucrurile, speră toate lucrurile, îndură toate lucrurile” (1 Corinteni 13:6-7).
Cu toate acestea, putem folosi înțelepciunea și discernământul pentru a ține cont de semnalele roșii atunci când le vedem. Dar acest lucru nu ne dă dreptul să bârfim despre cineva din congregație. În schimb, putem găsi siguranță în adevărul expus în Eclesiastul 12:14, care spune că “Dumnezeu va aduce la judecată fiecare lucrare, tot ce este ascuns, fie bine, fie rău” (NTR).
Aceasta nu înseamnă că nu suntem ținuți la răspundere pentru a vorbi despre păcatul evident în cadrul bisericii (vezi 1 Corinteni 5:12). Să facem acest lucru dintr-un loc al iubirii evlavioase, mai degrabă decât dintr-o atitudine “mai sfântă decât tine”, așa cum a făcut-o fariseul în pilda găsită în Luca 18:9-13:
“Fariseul stătea în picioare și se ruga în sine însuși astfel: „Dumnezeule, Îți mulțumesc că eu nu sunt precum ceilalți oameni – tâlhari, nedrepți, adulterini – sau ca și vameșul acesta!” (NTR)
La urma urmei, cel pe care îl puteți considera fals ar putea fi cineva a cărui luptă cu păcatul este doar mai evidentă decât a voastră. Deci, mai degrabă decât să arătăm cu degetul, să investim cea mai mare parte a energiei noastre în propria noastră călătorie de credință, fiind determinați ca noi să fim cunoscuți drept urmași plini de pasiune ai lui Hristos.
Iubirea evlavioasă pe care o extindem atât credincioșilor, cât și necredincioșilor, vorbește mult mai tare decât titlul nostru de creștin. De fapt, loialitatea și devoțiunea pe care le exprimăm față de Dumnezeu și față de alții ar putea fi chiar ceea ce îi conduce pe acei “creștini falși” la Hristos.
Notă: Materialul de mai sus a fost scris pe 22 decembrie 2020 de Tessa Emily Hall (foto alăturat) în site-ul CrossWalk.com, de unde a fost preluat și adaptat. Ea este o autoare premiată care și-a scris romanul de debut la vârsta de șaisprezece ani. Cărțile ei sunt publicate în mai multe limbi și includ cărți de inspirație, atât de ficțiune, cât și de non-ficțiune, dar autentice pentru adolescenți, inclusiv cea mai recentă versiune a ei, LOVE YOUR SELFIE (publicată în octombrie 2020, Ellie Claire). Pasiunea Tessei de a face lumină asupra divertismentului și mass media curată pentru adolescenți a condus-o la o carieră de agent literar la Cyle Young Literary Elite, editor de achiziții pentru Illuminate YA (LPC Imprint) și fondator / editor al PursueMagazine.net. Este vinovată că a făcut prea multe latte-uri și nu și-a terminat niciodată lista de citit. Când degetele ei nu zboară la viteza de 128 WPM (adică 128 cuvinte pe minut) peste tastatură, ea poate fi găsită vorbind cu adolescenții, predând la conferințe de scris și jucând în filme creștine. Modul ei preferat de a amâna este să se conecteze cu cititorii se află pe lista ei de e-mail, pe rețelele sociale (@tessaemilyhall) și pe site-ul web: www.tessaemilyhall.com. Dacă citați sau folosiți acest material în altă parte, vă rog să păstrați toate link-urile din el și să menționați că a fost preluat din Blogul Lumea cre(s)tină în care trăim. Mulțumesc. 
