Ce înseamnă de fapt să iei în deșert Numele Domnului?

Un individ cu o lamă privește în sus - foto de Severin Höin - unsplash.comSă nu iei în deșert Numele Domnului”. Părinții au spus asta copiilor. Un prieten i-a spus acest lucru altui prieten. Aceasta este o frază obișnuită în multe cercuri creștine. Ideea de a lua numele Domnului în zadar este atât de renumită încât chiar și necredincioșii au o oarecare înțelegere cu privire la acest verset.

Oamenii atribuie adesea că ”luarea numelui Domnului în zadar” înseamnă a folosi cuvântul „Dumnezeu” împreună cu un cuvânt de înjurătură. Unii duc această interpretare greșită și mai departe spunând că a rosti numele Domnului în scopuri banale înseamnă și folosirea numelui Său în zadar. Un exemplu ar fi cineva care îl sperie pe altul și apoi persoana speriată spune: „Oh, my God(Oh, Dumnezeule). Deși acțiunile inițiale ale persoanei au fost doar o farsă înfricoșătoare, a doua persoană nu ar fi trebuit să rostească numele lui Dumnezeu, ar spune unii.

Problema cu acest verset este că fiecare pare să aibă propria sa definiție, dar nu de multe ori oamenii se întorc la originea versetului pentru o înțelegere mai bună și adevărată. Putem afla răspunsul acum punând întrebarea - care este sensul acestui verset din Exod?

Ce vrea să spună pasajul din Exod 20 prin folosirea greșită sau luarea Numelui Domnului în zadar?

Exod 20 este unul dintre cele mai citate pasaje din Scriptură. Motivul este că, în acest capitol, Dumnezeu îi dă cele Zece Porunci lui Moise și fratelui său Aaron, care sunt apoi oferite ca o sarcină de împărtășit cu restul evreilor. Moise a acționat ca interpret, în timp ce Aaron a fost cel care transmitea mesajul (Exod 4:10-14). Toate acestea au loc pe Muntele Sinai, locația ulterioară a Predicii de pe Munte a lui Isus. În acest pasaj din Exod 20 Dumnezeu comunică fiecare dintre cele Zece Porunci. Fiecare poruncă rostită de Dumnezeu primește propriul verset în pasaj. A treia poruncă din listă este aceea care spune să nu luăm numele lui Dumnezeu în zadar.

Să nu folosești nesăbuit Numele Domnului, Dumnezeul tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui.” (Exod 20:7, NTR)

După ce Moise și Aaron primesc poruncile, ei coboară apoi de pe munte, către ceilalți israeliți. Ei își găsesc oamenii foarte speriați de sunetele și fumul la care au fost martori pe munte (Exod 20:18). Israeliții nu au urcat niciodată pe munte, conform cerinței lui Dumnezeu, dar au asistat la ceea ce au putut vedea și auzi de la distanță. Și după ce Moise îi încurajează pe oameni să nu se teamă, el le spune, de asemenea, să ridice un altar Domnului. El menționează cerințele specifice pentru acest altar și indică faptul că utilizarea acestuia va fi pentru arderea de tot și jertfe de pace (Exod 20:24). Prin a face ceea ce le poruncea Domnul, El promitea să-i binecuvânteze.

În totalitatea acestui pasaj Dumnezeu este direct în legătură cu ceea ce dorește și nu dorește El. Cu toate acestea, înțelegerea mai puțin clară este de fapt modul în care ar trebui îndeplinite anumite reguli. Motivul pentru care cele Zece Porunci sunt deschise interpretării greșite este că unele reguli nu indică cele mai bune practici. De exemplu, oamenii diferă adesea în ceea ce privește modul de onorare a mamelor și taților, deoarece oamenii există în culturi diferite și au fost crescuți diferit. Anumite culturi acordă un accent mai mare bunicilor, în timp ce altele părinților adulți mai tineri. Unii oameni au fost binecuvântați cu părinți iubitori, în timp ce alții au avut părinți abuzivi.

În mod similar, există confuzie cu privire la folosirea numelui Domnului în zadar. În mod clar, acest lucru nu este dorit de Dumnezeu. Există chiar și o promisiune de pedeapsă pentru oamenii care încalcă această poruncă. Totuși, cum o putem evita? Pentru ca noi să înțelegem mai bine semnificația acestui verset, trebuie să înțelegem mai întâi definițiile zadarnicului și folosirea greșită. Cuvântul ”zadar(sau ”în deșert”, cum apare în versiunea Cornilescu din limba română, sau ”nesăbuit”, ca în versiunea NTR citată mai sus) poate indica o preocupare pentru sine, sau poate însemna că ceva nu are valoare. Expresia „folosire greșită” înseamnă a deturna ceva folosindu-l într-un scop neintenționat.

Acesta este motivul pentru care oamenii interpretează greșit porunca. Rostirea întâmplătoare a expresiei „O, Doamne” sugerează o lipsă de importanță în privința numelui lui Dumnezeu. A-l cita în mod greșit și accidental pe Dumnezeu, ca spunând ceva care de fapt nu apare în Scriptură, ar fi un exemplu de folosire greșită. Ceea ce înseamnă cu adevărat această poruncă este să ne însușim greșit învățătura lui Dumnezeu pentru practici greșite. Așa cum descrie Dennis Prager această poruncă, „cel mai grav păcat este săvârșirea răului în numele lui Dumnezeu”. El continuă să spună că, în traducerea ebraică originală, porunca spune: „nu purta”, spre deosebire de „a nu lua”.

Kevin DeYoung a împărtășit cu cei de la Crossway.org următoarele: „Cuvântul în zadar poate însemna ”gol ”, ”nimic”, ”fără valoare” sau ”fără un scop bun”. Prin urmare, ni se interzice să luăm numele lui Dumnezeu (sau să luăm numele sau să purtăm numele, așa cum s-ar putea traduce fraza) într-un mod rău, lipsit de valoare sau în scopuri greșite”.

Care sunt unele dintre aceste scopuri greșite? Levitic 19:12 și Osea 10:4 menționează faptul de a nu jura în mod fals cu numele lui Dumnezeu. Numele lui Dumnezeu nu trebuie folosit pentru a-i înșela pe alții. Ieremia 23:25 spune să nu profețească (cineva) minciuni în numele lui Dumnezeu, iar Levitic 18:21 menționează chiar sacrificiul copiilor în numele lui Moloh ca ceva care ar profana numele Domnului. Există și alte mențiuni precum Levitic 22:2 referitor la atingerea ilegitimă a lucrurilor sfinte. Numele lui Dumnezeu este cine este El; Biblia este plină de exaltare pentru numele lui Dumnezeu și dă slavă pentru tot ce a făcut Dumnezeu. Deci, a face rău în legătură cu numele lui Dumnezeu și a-i rătăci pe alții cu numele lui Dumnezeu este o încălcare împotriva lui Dumnezeu, cine este El și a tot ceea ce reprezintă El.

Ce altceva mai spune Biblia despre luarea în zadar a numelui Domnului și despre modul în care îl folosim?

De aceea vă spun că orice păcat și orice blasfemie le vor fi iertate oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertată” (Matei 12:31, NTR).

Este important să rețineți că hulirea Duhului Sfânt nu este un păcat unic; este o respingere persistentă a harului lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt, o împietrire continuă a inimii, negarea lui Isus Hristos ca Mântuitor. Un exemplu ar fi asocierea, de către unii, a faptului că Isus era legat de Satana - fariseii și cărturarii l-au acuzat pe Isus că a izgonit demoni prin intermediul prințului demonilor (Matei 12:22-24 și Marcu 3:22).

Opriți-vă și recunoașteți că Eu sunt Dumnezeu! Eu voi fi înălțat printre neamuri, voi fi înălțat pe pământ!” (Psalmul 46:10, NTR)

În multe locuri ale Bibliei vedem o varietate de oameni care înalță numele lui Dumnezeu. A exalta înseamnă a sublinia importanța. De fiecare dată când cineva înalță numele lui Dumnezeu, El îl face important pentru ei înșiși și pentru alții. Biblia ne încurajează să-L chemăm pe Domnul, fie în rugăciune, cântare sau în conversație. De-a lungul Psalmilor primim o serie de pasaje care reflectă diversele noastre emoții față de Dumnezeu. Uneori ne simțim aproape de El, iar alteori ne simțim departe.

Cu diferiții oameni din Biblie, cum ar fi David, Pavel sau Isus, aceștia au fost însărcinați să răspândească mesajul lui Dumnezeu către alții. Pentru a îndeplini cu succes ceea ce Dumnezeu i-a trimis să facă, ei trebuiau să învețe nu mesajul pe care l-au preferat, ci mai degrabă mesajul care le-a fost dat. Dacă oricare dintre figurile semnificative ale Bibliei ar alege să nu predice lucrarea lui Dumnezeu, ci să propovăduiască propriile lor mesaje și în scopuri rele, aceasta ar aduce ruina ascultătorilor lor și, de asemenea, ar defăima numele sfânt al lui Dumnezeu.

Prin urmare, ceea ce putem concluziona este că folosirea greșită a numelui Domnului nu este la fel de simplistă precum a spune afirmații de genul „O, Doamne”, chiar dacă astfel de afirmații sunt inadecvate. Folosirea greșită a numelui Domnului, împotriva căreia ne avertizează Biblia, este folosirea numelui lui Dumnezeu pentru ceva rău. A face acest lucru ar necesita mult mai multă intenție, efort și ar indica faptul că nu avem relația corectă cu Dumnezeu.

Nu este suficient doar să spui cuiva că ceea ce face este greșit. Ar trebui să ne străduim să exaltăm numele lui Dumnezeu și să facem ceea ce au făcut, înaintea noastră, personajele din Biblie. Dacă vrem ca alții să-L urmeze pe Dumnezeu, trebuie să împărtășim învățăturile Sale, nu ale noastre.

Notă: Materialul de mai sus a apărut inițial pe 4 mai 2021 în site-ul CrossWalk.com, de unde a fost preluat, și a fost scris de Aaron Brown (foto alăturat). El este scriitor independent, profesor de dans și artist vizual. În prezent, contribuie cu articole la GodUpdates, GodTube, iBelieve și Crosswalk. Aaron ajută, de asemenea, clienții prin intermediul platformei independente Upwork. Dacă citați sau folosiți acest material în altă parte, vă rog să păstrați toate link-urile din el și să menționați că a fost preluat din Blogul Lumea cre(s)tină în care trăim. Mulțumesc.

Niciun comentariu:

Disclaimer:
Comentariile cu conținut off-topic, cu tentă de jignire, amenințare, ofensatoare, injurii, sau cuvinte porcoase/profane sunt șterse automat. Comentați doar dacă ceea ce aveți de spus este relevant și aduce discuții/subiecte noi. Comentariile cu pseudonime sunt "by default" sterse. Comentariile cu link-uri sunt moderate pe Disqus, pe Blogger, sterse. Daca doriti sa faceti publicitate la un site, rog sa ma contactati pentru o cotatie de pret, rezolvam. :)

Un produs Blogger.