8 semne ale bisericilor care acceptă erezia hyper-harului

În ultimii ani suntem martorii unui declin dramatic în privinţa predicării doctrinare şi biblice. Am mers de la teologie la terapie în multe din amvoanele bisericilor noastre; şi de la terapie la discursuri motivaţionale în locul predicării biblice.

Nu e de mirare că biserici şi mişcări întregi s-au orientat spre o înţelegere distorsionată a evangheliei prin a adopta o abordare de "hyper-har", care se revarsă în ceea ce se predică, cine este permis să slujească de la amvoane şi să dea o învăţătură (am înţeles că există chiar şi un post de televiziune care este devotat acestei păreri despre "har").

Multe biserici şi mulţi predicatori refuză să îşi menţină poziţia de împotrivire faţă de păcat, şi rareori mai menţionează nevoia de pocăinţă, sau subiecte de genul judecata de apoi şi iadul. Multe din aceste biserici le permit oamenilor să slujească în cadrul închinării, în calitate de lideri de grupuri mici, sau ca predicatori, fără să aibă o responsabilitate personală atunci când se uită aiurea în altă parte, când ei de fapt trăiesc vieţi de imoralitate sexuală şi sunt angajaţi în mod regulat în beţie!

Chestia asta nu este ceva nou. De multe secole se luptă trupul lui Hristos cu erezia numită antinomianism (anti înseamnă "împotriva", nomos înseamnă "lege"). Aceasta este crezul că legea morală a Vechiului Testament a fost eliminată, şi că o dată ce suntem în Hristos, există har liber în care putem trăi în orice fel vrem, din moment ce nu suntem sub Lege ci sub har. Conform acestei păreri - ideologii, cum vreţi să îi spuneţi - Vechiul Testament nu este atât de important de citit decât pentru metafore, tipuri si simboluri cu privire la venirea lui Hristos. Noul Testament, însă, e plin de har şi elimină Legea Vechiului Testament!

Apostolul Pavel a avertizat contra acestui lucru în Romani 6:1-2, când întreabă în mod retoric, "Ce vom zice, dar? Să păcătuim mereu, ca să se înmulţească harul?" Răspunsul său: "Nicidecum! Noi, care am murit faţă de păcat, cum să mai trăim în păcat?"

Primul lucru pe care apostolul Iuda îl menţionează în epistola sa (în contextul luptei pentru credinţă din versetul 3) este faptul că oamenii neevlavioşi din mijlocul credincioşilor transformau harul Dumnezeului nostru într-o licenţă de a păcătui. În mod evident că aceşti predicatori ai harului gratuit suceau Scripturile prin a învăţa că "noi nu mai suntem sub Lege" înseamnă că "noi nu mai suntem sub nici o obligaţie de a asculta de legea morală a lui Dumnezeu din momentul în care am fost mântuiţi".

Toate acestea sunt aduse în ciuda celor Zece Porunci care sunt citate sau învăţate, direct sau indirect, în Noul Testament. Iată câteva exemple care fac aceste citări:

- Efeseni 6:1-3 - citează porunca a cincia;
- Iacov 2:11 - citează porunca a şasea şi a şaptea (cu privire la crimă şi adulter) şi spune în versetul 12 că credincioşii vor fi judecaţi conform "legii" libertăţii;
- Romani 7:7, unde Pavel citează porunca a zecea, cu privire la a nu pofti; Pavel spune totodată că noi îl dezonorăm pe Dumnezeu atunci când nu ascultăm legea (morală) (Romani 2:23).

Ascultarea faţă de cele Zece Porunci (legea morală) este de asemenea învăţată în mod indirect, cum apare şi în 1 Ioan 5:21, care instruieşte pe credincioşi să se ferească de idoli (din porunca a doua, cu privire la a nu-ţi face chip cioplit să i te închini); de asemenea, Isus a spus că cea mai mare poruncă din Lege este să iubeşti pe Dumnezeu cu toată inima, mintea şi sufletul (Matei 22:37-38), care corespunde cu prima poruncă legată de a nu avea alţi dumnezei înaintea Lui.

Pavel clarifică în Romani 7:12 faptul că legea este sfântă, dreaptă şi bună, şi că scopul de a fi umpluţi cu Duhul lui Hristos este ca neprihănirea legii să fie împlinită în noi (Romani 8:4) - nu doar ca noi să plutim ca fiinţe spirituale, fără nici un standard cu privire la ascultare şi neascultare!

Deşi noi nu putem fi mântuiţi prin urmarea Legii (deoarece toţi suntem vinovaţi de încălcarea Legii, conform cu Romani 3:19), Dumnezeu foloseşte legea morală ca standard al neprihănirii prin care să ne judece de păcat. Astfel, Legea nu ne salvează, însă ne sfinţeşte atunci când noi ne punem la dispoziţia puterii Duhului Sfânt care locuieşte în noi, deoarece prin aceasta aveam cunoştinţa despre păcat (Romani 3:20).

Deci, la ce se referă atunci Pavel când spune că suntem justificaţi fără Lege (Romani 3:21) prin har ca un dar (v. 24)? Contextul acestor declaraţii precum şi celelalte învăţături ale Noului Testament cu privire la Lege este clar: În timp ce legea morală nu ne salvează, ea încă este în efect ca un ghid şi standard pentru trăirea dreaptă, însă legea ceremonială nu mai este în efect şi a fost înlăturată în totalitate. Aceasta o ştim din faptul că circumcizia (Romani 3:30; Galateni 5:1-2) şi sacrificiile animale (Evrei 9:12-14) sunt întotdeauna aduse în contextul învăţăturii lui Pavel, că Legea a fost anulată în Hristos. Aşadar, Pavel afirmă faptul că legea ceremonială a fost înlăturată în Hristos deoarece El era Mielul perfect al lui Dumnezeu care a luat păcatele lumii (Ioan 1:29) şi în care, prin aducerea pe Sine Însuşi ca o singură jertfă (Evrei 10:14), a abolit legea poruncilor şi înregistrarea datoriei care era împotriva noastră (Coloseni 2:13-14) deoarece noi le-am încălcat. În El noi nu mai suntem obligaţi să urmăm sistemul Levitic, căci deşi termenii vechiului legământ nu mai se află în efect şi s-au stins (Evrei 8:13), noul legământ este o continuare mult mai perfectă a vechiului legământ datorită împlinirii sale profetice în Mesia (Evrei 10:1).

Mai jos aveţi semnele unei biserici care acceptă erezia hyper-harului:

1. Predicatorii nu predică niciodată împotriva păcatului.
Dacă te afli într-o astfel de biserică, vei observa că cuvântul păcat este adesea menţionat în contextul iertării de păcate în Hristos, dar rar în contextul luării unei atitudinii împotriva păcatului, cu excepţia momentelor când aceasta condamnă păcatul "legaliştilor" şi "fariseilor", care sunt lucrătorii ce îi denigrează ei pentru predicarea contra păcatului.

2. Pastorul principal nu ia niciodată o postură culturală pentru neprihănire.
Atunci când subiecte precum avortul apar pe scenă, aceşti pastori se vor sfii să-l menţioneze pentru că se tem să nu ofenseze pe cei care sunt noi. Pot înţelege acest lucru până la un anumit punct. Însă cred că noi, în calitate de lucrători ai lui Hristos, suntem obligaţi să ne meţinem măcar poziţiile noastre public pentru a folosi acest subiect drept moment de învăţătură pentru oile care ne urmează. A nu menţiona ceva cu privire la chestiuni ca avortul este o altă modalitate de a-l scuza!

3. Vechiul Testament este aproape ignorat în totalitate.
În aceste biserici Vechiul Testament este tratat doar ca o umbră sau ca un tip pentru ilustraţiile din predici, însă nu are o valoare reală cu privire la standardul nostru de trăire de astăzi. Aşa cum am menţionat anterior, Noul Testament şi Vechiul Testament sunt conectate în mod organic, Noul construind peste Vechiul, nu dezrădăcinarea lui în totalitate!

4. Oamenii care trăiesc vieţi imorale sunt permişi să înveţe şi să conducă diferite departamente.
Un pastor spunea recent că imoralitatea sexuală şi beţia este în floare în multe biserici evanghelice - chiar şi între liderii de grupruri mici şi alţi lideri din bisericile locale! Aceasta se datorează faptului că există foarte puţină responsabilitate.

5. Pastorul principal vorbeşte adesea împotriva bisericii instituţionale.
Mulţi pastori care susţin erezia hyper-harului denunţă în mod constant bisericice care sunt conservative în valorile lor deoarece ei cred că aceste biserici reprezintă "şcolile demodate", care nu mai sunt relevante faţă de cultura de astăzi.

6. Pastorul principal predică împotriva zeciuielii.
Deşi cred că zeciuiala a fost continuată în Noul Testament, cred că aceasta este mai mult un principiu biblic care a precedat Legea lui Moise (Avraam, Isaac şi Iacov au dat cu toţi zeciuială înainte ca Moise să dea Legea), a fost învăţată de Isus (Matei 23), şi a fost menţionată în alte pasaje, precum Evrei 7.

Aceşti pastori denunţă zeciuiala ca o lege care a fost încheiată odată cu Hristos. (Despre zeciuială vom reveni cu un articol nou intitulat "Este zeciuiala în Noul Testament?" - vizitaţi acest blog pentru a fi la curent cu ultimele articole)

7. Pastorul principal predică doar mesaje pozitive motivaţionale.
Cei care frecventează bisericile hyper-harului aud doar mesaje pozitive despre sănătate, bogăţie, prosperitate, dragostea lui Dumnezeu, iertatea lui Dumnezeu şi cum să reuşeşti în viaţă. Deşi sunt de acord cu aceste lucruri şi am predicat despre ele, trebuie să fim atenţi să includem în predicarea noastră tot sfatul lui Dumnezeu, aşa încât să hărnim turma cu o dietă echilibrată, mai degrabă decât să le oferim mesaje dulcegi de "simte-te bine". Trebuie să facem aceasta pentru a fi liberi de sângele tuturor oamenilor (Faptele Apostolilor 20:26-27).

8. Membrii cheie ai bisericii trăiesc în mod regulat vieţi păcătoase cu impunitate.
Cei care frecventează o biserică a hyper-harului vor descoperii cu uşurinţă că, datorită puternicului accent asupra harului - fără nici o învăţătură impotriva păcatului sau a pocăinţei, a judecăţii şi a iadului - există o atmosferă de trăire libertină, mulţi fiind implicaţi în imoralitate sexuală şi beţie, precum şi alte vicii fizice.

Motivul pentru aceasta este că "legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos" (Galateni 3:24) deoarece prin legea morală vine cunoştinţa despre păcat (Romani 3:20). Dacă legea morală a celor Zece Porunci nu este predicată, sau să se facă aluzie la ea, atunci, în ignoranţă, oamenii vor trăi vieţi prosteşti, şi vor fi precum orbii care conduc pe alţi orbi deoarece "Când nu este nici o descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu; dar ferice de poporul care păzeşte Legea!" (Proverbe 29:18).

În concluzie, deşi există multe alte lucruri care pot fi menţionate cu privire la bisericile ce îmbrăţişează erezia hyper-harului şi predicarea din cadrul lor, cum ar fi un pas dincolo de universalism (crezul că toţi oamenii vor fi în cele din urmă salvaţi, fie că cred sau nu evanghelia), şi liberalismul, deoarece o mare parte din Scripturi este vlăguită pentru că este ofensivă din punct de vedere cultural (cum ar fi soţii ce sunt capul căminului, părerile cu privire la homosexualitate, etc.).

Cred că antinomianismul este o tendinţă periculoasă în cadrul evanghelismului, şi este ceva împotriva căruia trebuie să luăm o poziţie de împotrivire, împreună cu fraţii şi surorile noastre care îl adoptă.

Notă: Articolul de mai sus a fost adaptat dintr-un material scris de Joseph G. Mattera (foto alăturat) în CharismaNews. Joseph G. Mattera este episcop supraveghetor la Resurrection Church, Christ Covenant Coalition (Biserica Învierea, Coaliţia Legâmântul lui Hristos), din Brooklyn, N.Y. Pentru mai multe resurse şi materiale puteţi accesa site-ul său josephmattera.org sau îl puteţi urmări pe facebook şi twitter. Fotografia din acest articol este de pe google images.