Seria "Un Om numit Isus" - Partea 4 - Şi-a făcut timp să se roage

Serie de mesaje alcătuite şi adaptate de Nick Laurenţiu Nica

Partea 4 - Şi-a făcut timp să se roage

Matei 14:23

„După ce a dat drumul noroadelor, S-a suit pe munte să Se roage, singur la o parte. Se înnoptase, și El era singur acolo.”

Marcu 14:32-42

„S-au dus apoi într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani. Și Isus a zis ucenicilor Săi: „Ședeți aici până Mă voi ruga.” A luat cu El pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și a început să Se înspăimânte și să Se mâhnească foarte tare. El le-a zis: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneți aici și vegheați!” Apoi a mers puțin mai înainte, S-a aruncat la pământ și Se ruga ca, dacă este cu putință, să treacă de la El ceasul acela. El zicea: „Ava – adică: Tată – Ție toate lucrurile Îți sunt cu putință; depărtează de la Mine paharul acesta! Totuși, facă-se nu ce voiesc Eu, ci ce voiești Tu.” Și a venit la ucenici, pe care i-a găsit dormind. Și a zis lui Petru: „Simone, tu dormi? Un ceas n-ai fost în stare să veghezi?Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită; duhul este plin de râvnă, dar trupul este neputincios.” S-a dus iarăși și S-a rugat, zicând aceleași cuvinte. Apoi S-a întors din nou și i-a găsit dormind; pentru că li se îngreuiaseră ochii de somn. Ei nu știau ce să-I răspundă. În sfârșit, a venit a treia oară și le-a zis: „Dormiți de acum și odihniți-vă! Destul! A venit ceasul! Iată că Fiul omului este dat în mâinile păcătoșilor.Sculați-vă; haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul!””

Ioan 17

„După ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer și a zis:„Tată, a sosit ceasul! Proslăvește pe Fiul Tău, ca și Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine,după cum I-ai dat putere peste orice făptură, ca să dea viața veșnică tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu.Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.Eu Te-am proslăvit pe pământ, am sfârșit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac.Și acum, Tată, proslăvește-Mă la Tine însuți cu slava pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea.Am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Ai Tăi erau, și Tu Mi i-ai dat; și ei au păzit Cuvântul Tău.Acum au cunoscut că tot ce Mi-ai dat Tu vine de la Tine.Căci le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit și au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieșit și au crezut că Tu M-ai trimis.Pentru ei Mă rog. Nu Mă rog pentru lume, ci pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu; pentru că sunt ai Tăi: –tot ce este al Meu este al Tău, și ce este al Tău este al Meu – și Eu sunt proslăvit în ei. Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, și Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzește, în Numele Tău, pe aceia pe care Mi i-ai dat, pentru ca ei să fie una, cum suntem și Noi.Când eram cu ei în lume, îi păzeam Eu, în Numele Tău. Eu am păzit pe aceia pe care Mi i-ai dat; și niciunul din ei n-a pierit, afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura.Dar acum, Eu vin la Tine; și spun aceste lucruri, pe când sunt încă în lume, pentru ca să aibă în ei bucuria Mea deplină.Le-am dat Cuvântul Tău; și lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum Eu nu sunt din lume.Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzești de cel rău.Ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume.Sfințește-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul.Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, așa i-am trimis și Eu pe ei în lume.Și Eu însumi Mă sfințesc pentru ei, ca și ei să fie sfințiți prin adevăr.Și Mă rog nu numai pentru ei, ci și pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvântul lor.Mă rog ca toți să fie una, cum Tu, Tată, ești în Mine, și Eu în Tine; ca și ei să fie una în Noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis.Eu le-am dat slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, cum și Noi suntem una –Eu în ei, și Tu în Mine – pentru ca ei să fie în chip desăvârșit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis și că i-ai iubit cum M-ai iubit pe Mine.Tată, vreau ca acolo unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine și aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea, slavă pe care Mi-ai dat-o Tu; fiindcă Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii.Neprihănitule Tată, lumea nu Te-a cunoscut; dar Eu Te-am cunoscut, și aceștia au cunoscut că Tu M-ai trimis.Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău și li-l voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei, și Eu să fiu în ei.””

1. Isus a înţeles importanţa rugăciunii

Rugăciunea este respiraţia sufletului. Oswald Chambers spunea odată, „Nu putem vorbi cu Dumnezeu decât dacă umblăm cu El atunci când nu vorbim”. Din contextul pasajului citat din Matei 14:23, desprindem ideea că Isus şi-a făcut timp şi s-a retras ca să se roage.

Avea stilul Său unic: Rugăciune --> putere --> minute --> rugăciune!

Un predicator renumit spunea, „Unde este multă rugăciune este şi multă putere; unde este puţină rugăciune este puţină putere”.

2. Isus a arătat o viaţă de rugăciune (doar în Matei ni se descrie mai accentuat acest lucru)

a. I-a învăţat pe ucenici să se roage (Matei 6:9-13)

b. A accentuat rolul rugăciunii (Matei 7:7-11)

c. A trăit rugându-se (Matei 14:23)

d. A spus care este cheia răspunsului la rugăciune (Matei 21:22)

e. S-a rugat înainte de crucificarea Sa (Matei 26:36-44)

f. S-a rugat pe cruce (Luca 23:34)

g. A predat ştafeta ucenicilor Săi (3 faze – Matei 28:18-20; Faptele Apostolilor 1:8; 4:23-31)

3. Isus a avut un tipar în rugăciune

Rugăciunea de mijlocire din Ioan 17

Rugăciunea Tatăl Nostru --> modelul dat ucenicilor Săi

„În viaţa lui Isus rugăciunea a fost munca, şi slujba pe care o făcea era premiul acesteia.”

a. Paternitatea lui Dumnezeu – Tatăl Nostru

b. Persoana lui Dumnezeu – Sfinţească-se Numele Tău

c. Programul lui Dumnezeu – Vie Împărăţia Ta

d. Scopul lui Dumnezeu – Facă-se voia Ta

e. Purtarea de grijă a lui Dumnezeu – Dă-ne nouă astăzi

f. Iertarea lui Dumnezeu – Iartă-ne păcatele noastre

g. Protecţia lui Dumnezeu – Nu ne lăsa căzuţi în ispită

h. Superioritatea lui Dumnezeu – Împărăţia, puterea şi slava

Concluzie:

Dumnezeu vrea ca tu să înţelegi rugăciunea şi să trăieşti o viaţă de rugăciune. Rugăciunea este de fapt dialogul nostru cu Dumnezeu, şi orice relaţie fără o comunicare între părţile implicate… nu mai este o relaţie bună. Un dialog înseamnă că o persoană vorbeşte şi una ascultă şi apoi invers. Când doar o persoană vorbeşte… acela este monolog, şi noi facem cam des din rugăciunile noastre un monolog care plictiseşte, pentru că mereu repetăm aceleaşi lucruri şi nu lăsăm pe Dumnezeu să ne vorbească şi El.

Eşti gata de o schimbare în viaţa ta de rugăciune?

Notă: Materialul de mai sus şi seriile următoare sunt preluate din cartea electronică cu acelaşi nume, "Un Om numit Isus" scrisă de Nick Laurenţiu Nica. Cartea în format electronic (PDF) este disponibilă aici.

Înapoi la curprins | Partea 5 - A refuzat să cedeze în faţa ispitei – se alimenta cu putere din Cuvântul lui Dumnezeu