10 moduri prin care ne vorbește Dumnezeu astăzi

Deși nu suntem noi prea predispuși să auzim vocea audibilă a lui Dumnezeu printr-un tufiș care arde – așa cum a pățit-o Moise – sau în mijlocul unui vis – cum a experimentat Iosif – Cel care a adus la existență pământul și cerul prin cuvântul Său încă ne vorbește și astăzi. Atunci când căutăm să înțelegem caracterul Creatorului nostru, viețile noastre vor începe să reveleze mâna Sa protectoare.

Se poate stabili o relație fundamentală cu Tatăl nostru din ceruri datorită jertfei lui Isus de la cruce. Odată cu moartea Sa, perdeaua din templu s-a rupt și ni s-a oferit fiecăruia dintre noi accesul liber la Singurul Dumnezeu Adevărat. În tumultul neajunsurilor vieții El stă alături de noi. Deși facem gafe și pășim greșit, El nu își întoarce niciodată spatele față de noi. În triumful nostru El așteaptă să ne ridicăm mâinile să-i aducem Lui laudă. Noi nu trebuie să ne fixăm sau să devenim niște versiuni mai bune ale noastre ca să putem auzi ceva din partea lui Dumnezeu. El ne iubește pe fiecare dintre noi pentru ceea ce suntem, chiar acum. Deși câteva dintre modalitățile prin care El ne vorbește astăzi sunt de nepătruns, mai jos, în cadrul acestui articol, vă prezint 10 modalități în care putem avea o încredere stabilă.

1. Rugăciune
Rugăciunile răspunse inundă paginile Vechiului și a Noului Testament, slujindu-ne drept dovadă că Dumnezeul nostru nu doar că ne ascultă rugăciunile noastre așa cum zice El, ci le și răspunde conform cu voința Sa. ”Doamne, pleacă-Ți urechea și răspunde-mi, căci sunt sărman și lipsit” (Psalmii 86:1, NTR). Psalmistul era concentrat pe suveranitatea lui Dumnezeu mai degrabă decât pe vaietele celui care striga după ajutor. Noi ne putem ruga cu aceiași încredere știind că Dumnezeu deja a mers înaintea noastră.

”În ziua tulburării mele te voi chema, fiindcă tu îmi vei răspunde” (Psalmii 86:7, BTF). Aceste rânduri au fost cel mai probabil scrise de David, care a știut încă din momentul faptelor sale de vitejie de înfrângere a lui Goliat și fuga de Regele Saul, că se poate încrede în Dumnezeu fără rezerve. Chiar și atunci când cererile sale directe nu au fost răspunse, el a pledat înaintea lui Dumnezeu cu ”Învață-mă calea ta, DOAMNE, și voi umbla în adevărul tău”. (Psalmii 86:11a, BTF). David știa că voia lui Dumnezeu era mai bună decât orice ar putea invoca sau și-ar imagina el pentru propria sa viață. El și-a amintit de caracterul lui Dumnezeu prin a spune, ”Dar tu, Doamne, ești un Dumnezeu cu har și plin de compasiune, îndelung răbdător și abundent în milă și adevăr” (Psalmii 86:15, BTF). Deși drumul vieții este lung și vom continua să ne răsucim pe el, Dumnezeu vorbește în viețile noastre prin promisiunea Sa de a ne auzi și a ne răspunde rugăciunilor noastre conform voii Sale.

2. Scriptură
De fapt prin Isus, Cuvântul întrupat, ne vorbește Dumnezeu prin intermediul Scripturii. Putem fi siguri că atunci când citim Cuvântul lui Dumnezeu, suflarea Lui este peste noi. Duhul Sfânt, care locuiește în noi atunci când îl acceptăm pe Hristos ca Salvator al nostru, translatează și interpretează Cuvântul, ajutându-ne astfel în cadrul studiului nostru zilnic și aplicarea lui în viețile noastre.

”Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu și de folos pentru învățătură, pentru mustrare, pentru îndreptare, pentru instruire în dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și pe deplin echipat pentru orice lucrare bună” (2 Timotei 3:16-17, NTR). Termenul de ”inspirat de Dumnezeu”, așa cum apare în versiunea în limba română citată, apare în alte versiuni din limba engleză cu ”suflat de Dumnezeu”, adică ”inspirat”, însă acest termen nu dă credit la gravitatea adevăratei definiții a cuvântului grecesc care a fost folosit în acest loc. Cuvântul grecesc tradus prin ”suflat de Dumnezeu” (sau inspirat de Dumnezeu, cum apare în limba română) este theopneuestos, format din theo (care provine de la cuvântul ”Dumnezeu”) și pneustos (de la o rădăcină din limba greacă care are de a face cu respiratul). Versiunea în limba engleză a comentariului NIV Application Commentary The Voice parafrazează cuvintele lui Pavel astfel: ”Toată Scriptura este respirată de Dumnezeu; în vocea sa inspirată, noi auzim învățătură folositoare, mustrare, corecție, instrucțiune și pregătire pentru o viață care este dreaptă așa încât oamenii lui Dumnezeu să poată fi la nivelul sarcinii dinaintea lor și să aibă tot ceea ce au ei nevoie spre a realiza fiecare lucrare bună”.

3. Duhul Sfânt
Pe drumul spre Emaus, la scurtă vreme după învierea Sa, Isus le explica celor doi călători ”ce fusese spus în toate Scripturile cu privire la Sine” (Luca 24-27). Isus a parcurs Scripturile Vechiului Testament și le-a explicat locul Său în toate acestea. Prin profețiile împlinite, aceștia au admis împreună ”Nu ne ardea inima (în noi) când ne vorbea pe drum și când ne deschidea Scripturile?” (Luca 24:32, NTR). Însuși Cuvântul deține puterea de a revela Adevărul Său în inimile noastre. Prin Însăși Isus, și faptul că El locuiește în inimile noastre (adică El este Domnul vieților noastre), noi începem să-L vedem în tot parcursul Bibliei – nu doar de la începutul nașterii Lui din Betleem.

Atunci când Isus a apărut ucenicilor Săi după învierea Sa, ”Atunci le-a deschis mintea, ca să înțeleagă Scripturile” (Luca 24:45, NTR). Apoi le-a promis ”Iată, trimit peste voi promisiunea Tatălui Meu” (Luca 24:49a, NTR). Isus se referea la venirea Duhului Sfânt, fapt împlinit în Faptele Apostolilor 2:4, ”Toți au fost umpluți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească”. Dumnezeu ne vorbește astăzi prin Duhul Său cel Sfânt. Acesta e motivul pentru care putem studia un pasaj din Scriptură de o mulțime de ori, prin diferite stadii ale vieților noastre, și să fim slujiți din diferite unghiuri ale acestuia.

4. Isus
Apostolul Ioan a scris cuvintele lui Isus, ”Eu sunt calea, adevărul și viața”. Atunci, acum și pentru totdeauna, Dumnezeu vorbește mesajul dragostei Sale pentru noi prin Fiul Său. Înainte de a se ridica la ceruri după învierea Sa, Isus i-a asigurat pe ucenicii Săi, ”Iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului” (Matei 28:20, NTR). Emanuel, Dumnezeu cu noi. Isus a venit să rupă bariera pe care păcatul o ridicase între Dumnezeu și cea mai prețioasă din creația sa... noi. Ni s-a promis că viața aceasta va fi cu dificultăți; ”Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei care o găsesc” (Matei 7:14, NTR). Doar că nu ni s-a cerut să mergem singuri prin această viață.

Nimeni nu poate relaționa cu dificultățile vieții mai mult decât Isus. El, care avea toată puterea și autoritatea așa încât să coboare de pe cruce, a murit pe ea pentru noi toți. El a fost batjocorit, ridiculizat, trădat, bătut fizic, împovărat cu durere până acolo încât lacrimile Lui au devenit sânge în cadrul rugăciunii Sale disperate către Tatăl de a face orice alt fel dar nu crucea. Isus a venit pe pământ din compasiune pentru noi, pentru a înțelege ispitirea umanității și spre a o confrunta, cucerind-o pentru noi cu o tărie pe care doar El o poate avea. ”În lume veți avea necazuri; dar curaj, Eu am învins lumea!” (Ioan 16:33b, NTR)

5. Biserică
Sunt multe modalități de a ajunge la biserică, altele față de mersul fizic printr-un set de uși și de a strânge mâna unor oameni fizici. Într-o lume condusă de virtual, mulți aud despre Hristos pentru prima dată prin intermediul media; este crucial de important să ducem credința noastră într-un trup viu și vibrant al lui Hristos. Epistola către Evrei ne îndeamnă ”Să nu renunțăm la întrunirile noastre, așa cum este obiceiul unora; ci (atunci când ne adunăm), să ne încurajăm unii pe alții, având în vedere faptul că acea Zi se apropie” (Evrei 10:25, BVA).

Noi trebuie să ne provocăm pe noi înșine să lăsăm dispozitivele noastre (conectate la internet) și să ne adâncim în misiunea lui Dumnezeu pentru biserică. Există vieți care au nevoie de atingerea noastră personală, de îmbrățișările noastre fizice și de zâmbetul și lacrimile care să le împărtășim unii cu alții. Familia care se formează în cadrul unei biserici sănătoase ne echipează și consolidează în cadrul unei lumi grele cu o misiune dificilă de a răspândi Evanghelia. Atunci când apărem fizic la biserică, ne oferim de fapt oportunitatea ca Dumnezeu să ne arate ceea ce ne-a făcut El să fim. E un motiv pentru care e mai ușor să butonezi un ”da” decât să te lupți prin trafic și programări și să lași pe Dumnezeu să folosească viețile noastre. ”Voi sunteți trupul lui Cristos și fiecare este un mădular al lui” (1 Corintieni 12:27, NTR). Noi nu o să știm niciodată ce parte vom juca dacă nu ne prezentăm fizic (la biserică) să ascultăm.

6. Oameni
Dumnezeu rostește adevărul în viețile noastre prin intermediul servitorilor Săi buni și credincioși. Noi suntem înconjurați de alte persoane care să ne ajute să trăim chemarea lui Dumnezeu în viețile noastre, fie că furtunile care vin în jur sunt inevitabile sau nu, și să împărtășim bucuria care vine la final. Dumnezeu revelează slăbiciunile noastre prin alții, dacă vom permite inimilor noastre să fie destul de smerite să audă criticismul constructiv. Una din cele mai bune predici pe care le-am auzit vreodată sublinia faptul că atunci când descoperim că noi aplicăm o predică la viața altei persoane, Dumnezeu de fapt ne convinge propriile noastre inimi! Adesea noi recunoaștem greșeala din alții pentru că și noi înșine ne luptăm cu aceasta.

Dacă Dumnezeu ne iubește așa de mult, încât a trimis pe Singurul Său Fiu să moară pentru noi, atunci nu are cum să ne dorească să fim singuri și abandonați în lume, atunci când trecem prin suferință sau printr-o încercare. Uneori mai glumesc și spun că eu sunt produsul rugăciunii cuiva. Faptele Apostolilor 2:42-47 ne spune de primii ucenici și de felul cum erau ei încântați să se adune laolaltă și să împărtășească tot ceea ce au învățat ei de la Isus. ”Ei stăruiau în învățătura apostolilor, în părtășie, în frângerea pâinii și în rugăciuni. Fiecare era plin de frică, și prin apostoli se făceau multe minuni și semne” (Faptele apostolilor 2:42-43, NTR).

7. Creație
Vi s-a întâmplat să mergeți iarna prin locuri pe unde nu a călcat nici un picior și să vă uitați la efectul zăpezii? E totul alb, nici o ramură nu a fost omisă. E ca și când totul ar fi fost ”desenat perfect” pentru noi. Îl cunosc pe Dumnezeu de mult timp ca să știu faptul că nimic nu este imposibil pentru El.

Doar că nu e nevoie de o mare acoperită de zăpadă – parcă pudrată cu alb – ca să reveleze uimitoarea maiestate a mâinii creatoare a lui Dumnezeu. Fiecare bucată de apă ține în sine un efect de oglindire al răsăritului sau apusului de soare, și fiecare dintre ele este diferit. Cerul parcă este desenat cu o pensulă și păsările vin și pleacă la timpul perfect sub controlul suveran al mărețului nostru Dumnezeu. El ne vorbește prin creația Sa. Pe cât de miraculoasă pare natura ce ne înconjoară pe acest pământ minunat, și stelele de pe cer, cu atât mai prețioasă este fiecare viață pentru Dumnezeu decât toate acestea. Imaginați-vă sentimentul care-l aveți atunci când vă bucurați de un răsărit de soare deasupra unei ape, sau o pădure veche de un secol a căror copaci se întind în nenumărate culori spre cerul albastru... El ne iubește nemărginit mai mult. Natura ne amintește de cine este El, cine suntem noi și dragostea Lui pentru noi.

8. Talente
Dumnezeu ne vorbește prin darurile și talentele noastre. Punctele tari pe care noi toți le posedăm sunt parte a scopului desemnat pentru viețile noastre. A alerga pe un drum de țară într-o zi friguroasă nu este ideea oricui de extaz, dar este pentru cel care aleargă distanțe mare și este înzestrat cu tăria și abilitatea de a răzbate mile la rând până la final. Ceea ce pare a fi ca o pedeapsă pentru unii... este glorios pentru alții. Cu toții avem un scop construit în interiorul nostru, care devine viu atunci când învățăm cum să-l folosim. Nici un talent nu se înalță pe sine fără muncă grea și perseverență răbdătoare. Talentele lui Dumnezeu sunt perfecționate pe măsură ce noi căutăm scopul Lui pentru ele. Putem fi plini de succes fără a urma călăuzirea Sa, dar nu într-un mod care să aducă adevărata pace în viețile noastre.

Modul credincios prin care noi slujim și-l onorăm pe Dumnezeu în sarcinile simple și realizările prea profunde din viețile noastre oferă slavă Aceluia care continuă să ne ovaționeze. Atât mama care decide să fie casnică cât și mama care își continuă cariera ei poate cunoaște bucuria scopului lui Dumnezeu în viața fiecăruia atunci când urmează voia Lui mai presus decât voia proprie.

9. Închinare
Dumnezeu ne vorbește prin închinare, prin intermediul căreia noi spunem un bun venit prezenței Sale. Aceasta se întâmplă atunci când cântăm, prin modul tăcut de a sta în reverență la finalul fiecărei zile și prin binecuvântarea copleșitoare pe care o simțim atunci când ne îmbrățișăm copiii noștri. Pe genunchii noștri, cu mâinile ridicate în sus, noi îl putem simți pe Dumnezeu alături de noi. 1 Petru 3:15 spune, ”ci sfințiți-L în inimile voastre pe Cristos ca Domn! Fiți întotdeauna pregătiți să răspundeți oricui vă întreabă despre motivul nădejdii care este în voi”. Ei bine, nădejdea este greu să o exprim uneori, nu-i așa? Închinarea ne ajută să comunicăm exprimarea noastră.

Mărturia față de închinarea din viețile noastre este o modalitate pentru alții să vadă unde se află rădăcina bucuriei noastre. Închinarea este un testament pentru Autorul sufletelor noastre, că noi nu doar că recunoaștem prezența Sa, dar și știm în mod fără egal că speranța noastră este numai în El. Cuvintele profetului Isaia apar în cadrul evangheliei după Matei pentru a ne asigura că ”numele Lui va fi speranța întregii lumi” (Matei 12:21; Isaia 43:1-4).

10. Rețelele de socializare
Dumnezeu nu este surprins de rețelele de socializare, nici nu este ceva dincolo de puterea Sa să pătrundă negativitatea care ne înconjoară spre a o împrăștia și a atinge vieți și inimi diferite. Mișcarea bisericii online nu ar trebui sub nici un fel să înlocuiască biserica fizică, doar că multe din tehnologiile care există în prezent sunt moduri prin care se poate răspândi Evanghelia și o cale de a lansa adevărul lui Dumnezeu spre cât mai multe urechi să-l audă.

Postările de pe rețelele de socializare pot fi inundate cu inspirație Biblică și cu încurajări pentru a combate drama și agenda negativă transmisă zi de zi pe unde radio sau tv. Se pot începe conversații noi decât să se facă argumente duse la extreme. La fel cum oamenii din viața reală ne pot expune slăbiciunea noastră și ne pot încuraja în cadrul realizărilor noastre, rețelele de socializare ne permit să mergem chiar mai departe în lume decât este posibil din punct de vedere fizic. Dumnezeu ne vorbește azi prin intermediul rețelelor de socializare. Acolo unde sunt oamenii Săi, acolo este și El. Și oamenii sunt în grosimea rețelelor de socializare. E un război onorabil din care nu ar trebui să se retragă creștinii, și nici nu ar trebui să scape din vedere responsabilitatea de a mărturisi pe Isus – mai mult decât oriunde altundeva – pe aceste canale de comunicare.

Notă: Materialul de mai sus este adaptarea unui articol scris de Meg Bucher în site-ul CrossWalk.com. Meg este casnică și îi încurajează pe alții să-l caute mai întâi pe Dumnezeu și se lasă folosită de El, în calitate de autoare, educatoare în cadrul studiului biblic cu femeile emotive și închinarea pentru copii care o conduce la biserica ei locală. Pentru mai multe detalii și materiale scrise de Meg, puteți accesa blogul ei la sunnyand80.org. Dacă citați acest material în altă parte, rog să păstrați toate link-urile din el și să oferiți sursa citării lui, adică acest blog. Mulțumesc.