10 practici nefondate în biserica contemporană

Ca persoană care a slujit în biserică timp de peste patru decenii, am fost martor la mișcări care au apărut și au dispărut, la tendințe care au crescut și au scăzut, precum și la inovații care au servit sau sabotat misiunea lui Hristos. Cu toate acestea, în ultimii ani, se pare că linia dintre ortodoxie și noutate a devenit atât de neclară încât credinciosul obișnuit se străduiește să discearnă sacrul de absurd.

În acest articol, vreau să abordez 10 practici fără temei care au apărut în Creștinismul contemporan – unele dintre ele având rădăcini în ignoranță, altele în aroganță spirituală, iar altele într-o înțelegere distorsionată a Scripturii și a tradiției bisericești.

1. Privirea Bibliei și a Bisericii prin prisma NAR
Trăim într-o epocă în care discernământul s-a transformat în paranoia. Pentru mulți, așa-numita Noua Reformă Apostolică (NAR) a devenit noul sperietor. Există preocupări teologice legitime în cadrul anumitor expresii ale NAR, dar la fel de problematică este apariția unei mișcări contrare care vede totul – de la angajamentul politic până la cuvântul „apostolic” – ca dovadă a unei conspirații globale nefaste. Fiecare predică, fiecare carte, fiecare predicator devine brusc suspect. Tragedia este că, în loc să-L vadă pe Hristos în fiecare pasaj, unii îl văd acum pe NAR. Lentila s-a mutat de la Isus la frică. Aceasta nu este discernământ; acesta este McCarthysm teologic.

2. Judecarea fraților în credință prin intermediul platformelor online, fără proces ecleziastic
Apostolul Pavel a instruit biserica din Corint să judece problemele în interiorul ei (1 Cor. 6). Astăzi, însă, biserica a externalizat judecata către Twittersphere. Credincioșii joacă acum rolul de judecător, jurat și călău, fără un proces echitabil sau vreo aparență de ordine eclezială. Rețelele sociale au devenit un tribunal, iar reputația poate fi distrusă cu un singur clic. Această practică nu numai că ocolește structurile biblice de responsabilitate, dar revelează și cât de analfabetă din punct de vedere biblic și de nesăbuită din punct de vedere spiritual a devenit o mare parte a trupului. Biserica nu este o mulțime. Este o familie guvernată de bătrâni, nu de indignarea online.

3. Chemarea prezumțioasă la un „tribunal al cerului”
De peste un deceniu, învățătura despre „tribunalele cerului” a câștigat popularitate în anumite cercuri carismatice. Ideea este că se poate chema un tribunal ceresc pentru a rupe blesteme generaționale și fortărețe demonice. Deși există un sâmbure de adevăr – Dumnezeu este un Judecător drept –, nicăieri în Scriptură nu vedem muritori inițiind ședințe ale tribunalului ceresc. În Isaia 6, 1 Regi 22:19-23 și Apocalipsa 5, întotdeauna Dumnezeu este cel care deschide tribunalele, nu omul. A presupune altfel înseamnă a trece linia spre prezumția spirituală. Noi nu comandăm cerului; noi îi răspundem.

4. Programarea vizitelor cerești
În mai multe rânduri, cineva mi-a spus că poate aranja să vizitez cerul – prin intermediul unei persoane pe care o urmăresc pe Facebook. Gândiți-vă la asta ca și cum Raiul ar fi o destinație gestionată de un agent de turism profetic. Acest lucru nu este doar absurd, ci și periculos din punct de vedere spiritual. Scriptura este plină de reverență și tremur în prezența întâlnirilor divine. Chiar Pavel era reticent în a vorbi despre viziunea sa despre Rai (2 Corinteni 12), și totuși astăzi oamenii o programează ca și cum ar fi o conferință telefonică. Această practică banalizează sfințenia lui Dumnezeu.

5. Revendicarea titlurilor fără roade
Trăim într-o epocă în care mulți revendică titluri de episcop, apostol sau chiar doctor – fără a avea roadele, caracterul sau calificările corespunzătoare. Titlurile fără transformare sunt goale. Dacă cineva nu a fost testat, îndrumat sau confirmat de o autoritate spirituală credibilă, atunci revendicarea acestor roluri nu este altceva decât o autoamăgire. Mai rău, mulți se laudă acum cu diplome obținute de la „fabrici de diplome” neacreditate, ceea ce subminează credibilitatea adevăratei erudiții și a slujirii. Împărăția nu este promovată prin titluri, ci prin substanță.

6. Comuniunea cu sfinții plecați
Necromanția a fost condamnată în Vechiul Testament (Deuteronom 18:10-12), dar astăzi, unii lideri pretind în mod deschis că primesc sfaturi de la sfinții morți (vezi și 1 Samuel 28). Alții promovează practica rugăciunii către sfinți, în ciuda instrucțiunii clare din Noul Testament că trebuie să venim la Tatăl numai în numele lui Isus (Ioan 14:6; 1 Timotei 2:5). Există un singur mijlocitor între Dumnezeu și om — Isus Hristos. A comunica cu morții sau a invoca mijlocirea lor în afara lui Hristos nu este doar nebiblic — este spiritual imprudent.

7. Folosirea calendarului ebraic pentru a călăuzi Biserica
În ultimii ani, voci profetice au căutat din ce în ce mai mult îndrumare pentru Biserică în calendarul evreiesc (ebraic), declarând porunci divine pentru fiecare an pe baza semnificației numerice sau mistice a acestuia. Deși calendarul Vechiului Testament are o semnificație istorică și mântuitoare profundă, utilizarea lui ca instrument principal pentru îndrumarea Bisericii înseamnă a amesteca legămintele și a cădea într-o formă de Cabala creștinizată. Biserica Noului Testament este condusă de Duhul Sfânt și călăuzită de Scriptură și de tradiția apostolică, nu de numerologia iudaică.

8. Rostirea de cuvinte profetice fără răspundere pe rețelele de socializare
Prima epistolă către Corinteni 14:29 poruncește ca cuvintele profetice să fie judecate de alți profeți și lideri. Cu toate acestea, astăzi, voci neprobate, fără răspundere vizibilă sau legătură eclezială, rostesc cuvinte către mii de oameni pe rețelele de socializare. Cine sunt pastorii lor? Cine îi îndrumă? Ce stil de viață duc? Această lipsă de context și de răspundere nu este profetică; este anarhie spirituală. Adevărata slujire profetică este înrădăcinată în biserica locală și trebuie să treacă testul comunității, al Scripturii, al responsabilității și al roadelor.

9. Construirea bisericilor în jurul unor mega-personalități în loc de Hristos
Am construit platforme mai mari decât amvoanele și personalități pe care oamenii le evidențiază mai mult decât pe Domnul pe care pretind că-L slujesc. Când bisericile sunt construite în jurul carismei unei persoane, mai degrabă decât în jurul caracterului lui Hristos, prăbușirea este inevitabilă. Asistăm la consecințe – pastori celebri care se epuizează, eșecuri morale și congregații care se destramă odată ce vedeta părăsește scena. Pavel a spus: „Noi nu propovăduim pe noi înșine, ci pe Hristos Isus ca Domn” (2 Corinteni 4:5). Biserica nu a fost niciodată menită să graviteze în jurul unui om.

10. Bazarea succesului pe mulțimi în loc de ucenici
Nicăieri în textul sacru sau în tradiția apostolică nu ni se poruncește să adunăm mulțimi. Ni se poruncește să facem ucenici (Matei 28:19). Desigur, evanghelizarea este esențială – câștigarea celor pierduți este începutul procesului – dar Biserica a confundat adesea atracția cu transformarea. O clădire plină nu înseamnă o inimă plină. Biserica primară din Faptele Apostolilor nu s-a construit în jurul evenimentelor, ci în jurul formării spirituale și al comunității legământului. Dacă măsurăm succesul doar după mărime, nu vom reuși să măsurăm ceea ce contează cu adevărat.

Concluzie
Aceste practici, deși diverse, au un defect comun: înlocuiesc fidelitatea biblică cu inovații omenești. Ele reflectă o Biserică care, în multe cazuri, și-a pierdut ancorele. Răspunsul nu constă în a oscila către extreme reacționare, ci în a ne întoarce la Scriptură, la ortodoxia centrată pe Hristos și la înțelepciunea condusă de Duhul Sfânt, înrădăcinată în credința istorică. Să ne reformăm nu cu suspiciune, ci cu claritate și convingere, întemeiate pe adevăr și temperate de iubire.

Să lăsăm Biserica să fie din nou Biserică.

Acest material a fost scris de Dr. Joseph Mattera pe 29 iunie 2025 în cadrul publicației Christian Post (de unde a fost preluat și adaptat). El este renumit pentru abordarea evenimentelor actuale prin prisma Scripturii, aplicând adevărurile biblice și oferind apărări convingătoare împotriva culturii postmoderne de astăzi. Pentru a comanda cărțile sale bestseller sau pentru a vă alătura miilor de persoane care se abonează la buletinul său informativ aclamat, accesați www.josephmattera.org.