Nu mă cheamă Nicolae, nici Nick, dar vă spun povestea numelui meu

Mă gândesc acum la câţi copii au venit astăzi (pe 6 noiembrie 2013, la momentul când am început să scriu aceste rânduri... înţelegeţi voi acum) la şcoală cu papucii mai curaţi şi cu inimile la fel de murdare ca ziua de ieri, şi cea de alaltăieri, şi tot aşa. Sau cu inimile mâhnite pentru că au fost minţiţi să creadă o poveste neadevărată... povestea despre un moş Nicolae, care nici măcar nu există.
Astăzi de dimineaţă (tot pe 6 nov. 2013), în timp ce verificam mesajele primite, primesc un mesaj interesant, "La mulţi ani!" Mă uit uimit să văd cine mi l-a trimis şi îi răspund repede, "ce? cine? cum?" Şi îmi răspunde cu o scuză, că şi-a dat seama ulterior ce a scris. Motiv pentru care trebuie să vă spun şi vouă povestea numelui meu, Nick.
Nick, de la numele meu nu este de la Nicholas (Nicolae, din limba engleză), şi nici de la Saint Nicholas (care în România este tradus prin Sfântul Nicolae precum şi cu Moş Nicolae). Pe vremea când eram la facultate aveam 3 colegi pe care îi chema Laurenţiu, ca pe mine. Şi cum în căminul unde eram noi era doar un singur telefon, atunci când eram apelaţi de cineva, cel care făcea de pază în ziua respectivă venea pe culoarul nostru şi striga, "Laurenţiu, la telefon!"
Într-o zi s-a întâmplat acest lucru. Am coborât eu. Ceilalţi doi de Laurenţiu nu erau atunci în cămin, sau erau "surzi". Ajung la telefon şi răspund cu tipicul, "Alo!" şi începe să îmi spună o fată, la celălalt fir, nişte vorbe dulci şi line... şi eu am început să mă înmoi. Am tăcut. Apoi am întrebat, "Da cu cine vorbesc la telefon?" şi persoana îmi răspunde. Şi atunci îmi pică mie fisa... că respectiva era "prietena" unuia dintre ceilalţi doi de Laurenţiu... şi i-am spus că nu este în cămin, am râs reciproc... şi i-am închis telefonul.
De atunci a trebuit să-mi schimb numele şi să mă ştie toţi cu numele de "Nick". N - de la numele meu de familie (Nica), I - de la cuvântul "iubeşte", C - de la Christian (adică "creştin"), şi K - de la kisses (adică "săruturi"). Asta probabil că şi din cauza faptului că am vorbit atunci cu "tipa" aceea la telefon. Şi de atunci prietenii mă ştiu cu acest nume. Şi oridecâte ori mai primeam telefon, mă strigau "Nick", iar pe ceilalţi doi... treaba lor cum îi strigau. Ei tot surzi au rămas, dacă nu greşesc eu acum. :)

1. Site-ul CreateSpace - la tarif de 5,98 USD plus taxe poştale, cartea soseşte prin poştă în România în cel mult 2 săptămâni, ambalată foarte frumos. Am comandat şi eu şi vorbesc din experienţă. Nu am nici o reclamaţie la serviciile şi calitatea cărţii. Nota 10!

3. Pagina de Facebook a cărţii: www.facebook.com/PasiSpreViata - pe această pagină veţi putea primi informaţii legate de promoţiile la carte, inclusiv la varianta Paperback (de hârtie), care nu apar în altă parte. De exemplu, în luna octombrie 2013, cartea în format paperback a fost la reducere de 50%, în timp ce pe Amazon era la doar 10%!!!!
UPDATE: Articolul l-am început pe 6 decembrie 2013, am lăsat în articolul de mai sus luna noiembrie pentru derută. Mulţumesc primei persoane care a comentat la acest articol că a sesizat acest aspect. Merită un premiu!!!!
Niciun comentariu:
Disclaimer:
Comentariile cu conținut off-topic, cu tentă de jignire, amenințare, ofensatoare, injurii, sau cuvinte porcoase/profane sunt șterse automat. Comentați doar dacă ceea ce aveți de spus este relevant și aduce discuții/subiecte noi. Comentariile cu pseudonime sunt "implicit" sterse. Comentariile cu link-uri sunt moderate pe Disqus, pe Blogger, sterse. Daca doriti sa faceti publicitate la un site, rog sa ma contactati pentru o cotatie de pret, rezolvam. :)