Din experiența mea cu o biserică online

Transmisie de la o slujbă - foto de pe unsplash.comAm dat drumul la slujba unei biserici care transmite online. Am nimerit cam la finalul momentului de închinare și pastorul respectiv rostea o rugăciune pentru congregație și pentru persoanele care urmăreau slujba online. Adică se ruga și pentru mine. Nu pot să nu admit că rugăciunea lui a fost chiar profetică, a rostit o rugăciune pentru o situație cu care eu chiar mă confruntam în acel moment, și care m-a afectat de ceva timp, un subiect despre care nu o să vă pot spune pe larg acum, nici cu altă ocazie...

Erau în jur de 230 de persoane care urmăreau slujba (din ceea ce apărea online pe platforma pe care urmăream eu slujba) și a urmat perioada de colectă. Au început să plece oamenii de pe ”online”! Acum, cam la circa 10 minute după ce am deschis eu... sunt 176 de oameni care o mai urmăresc, și numărul este în scădere... 172 acum...

Am deschis repede editorul de text pe care îl folosesc pentru a scrie articolele mele și pe o jumătate de ecran urmăream slujba, pe jumătate scriam rândurile acestea. Deodată au început să crească numerele persoanelor, acum sunt 179 de oameni, și brusc 178. Am dedus că oamenii se simt incomod atunci când vine vorba să donezi sau să dai bani la o biserică, sau pentru o cauză. Și numărul este tot în scădere, 165 de persoane.

Probabil că pentru unii dintre voi care citiți acest material aceste numere nu înseamnă nimic. Și probabil că și pentru alți oameni donațiile nu înseamnă nimic, sau se simt stânjeniți de acest lucru. Ideea e că anumite biserici trăiesc doar din donațiile făcute de cei care participă la slujbe – fizic sau online. Mai rar sunt bisericile care se auto-susțin. Nu au ajuns multe acolo pentru că nu au primit idei de la Domnul despre ce să facă pentru a se putea auto-susține, pentru a nu mai se milogi de oameni să dea bani, să dea iar bani, să invoce motive peste motive, să binecuvânteze pe cine donează, să ignore pe cine nu contribuie financiar...

Nu am înțeles niciodată de ce subiectul banilor pentru oamenii din biserici este atât de sensibil.

Deodată, în timp ce urmăream slujba, am văzut cum pastorul bisericii își cheamă copiii în față și mărturisea despre cum s-a născut unul dintre copiii lui, un băiat, în loc de fată. Din acel moment au început să crească numărul persoanelor care urmăreau slujba, la 198. Atunci m-am dus la bucătărie să beau ceva, că mi se făcuse sete...

Mi s-a părut interesant că acest băiat al lui de care menționa el... s-a implicat în ceva mai neobișnuit, în lupte. El trebuia să meargă la o competiție... și își urma visul lui de a fi un campion în înzestrarea pe care a lăsat-o Dumnezeu peste el. Și pastorul menționa în același timp de smerenia fiului său, deși avea medalii... el stătea acolo și asculta cum tatăl lui povestea despre cum s-a născut el, cum a crescut, alături de îndemnul de a fi mereu lângă Dumnezeu, chiar dacă sportul în care este implicat îl va despărți de familia lui și implicit și de biserică. Apoi și-au pus mâinile peste el și s-au rugat. Deodată parcă s-a schimbat și atmosfera în cadrul acestei slujbe de biserică. Și numerele celor care urmăreau au început să crească, sunt la 217 acum... și numărul este în creștere.

Parcă pauza aceea de mai devreme de colectă, de rugăciuni pentru finanțe, era mai puțin importantă decât rugăciunea pentru un fiu al pastorului... care pleca într-o competiție, și avea să fie departe de familie. Au pus numele Domnului peste el, la fel cum a fost pus numele Domnului și peste finanțe, peste cei care dăruiau.

Pastorul și-a șters apoi lacrimile și a început cu greu predica. Încă se mai simțea emoția din vocea lui – pentru că era un moment când se despărțea de copilul lui mai mare și din când în când rostea copilului său sportiv că îl iubește și... deodată m-am uitat la numărul celor care urmăreau slujba și a revenit la 230 (cu cât a început când am intrat eu online, apoi au mai apărut doi, trei... și au mai plecat vreo 6-7...).

Urmăresc predica acum. A început cu un pasaj din Geneza 3, un subiect despre identitatea noastră în Dumnezeu. Numerele celor care urmăreau slujba nu era deloc constant – de la 233 a scăzut la 222, apoi la 207 – de parcă predica și fluctuațiile vocii pastorului inflențau aceasta. Geneza 3:15 a fost citat, despre sămânța femeii – ceva care a fost pus în pământ și a izbucnit și a produs ceva. (”Vrăjmășie voi pune între tine și femeie, între sămânța ta și sămânța ei. Aceasta îți va zdrobi capul, și tu îi vei zdrobi călcâiul” – referindu-se la Isus, drept Cel care zdrobește capul șarpelui). Apoi a citat un verset din Noul Testament: ”Adevărat, adevărat vă spun că, dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă” (Ioan 12:24).

Dacă plantezi porumb... obții porumb. Totul este produs după sămânța sa (Geneza 1:11) – inclusiv dăruirea, spunea pastorul (”dați și vi se va da”, citând din Luca 6:38).

Căci dacă am fost sădiți împreună în asemănarea morții sale, vom fi și în asemănarea învierii sale” (Romani 6:5, BTF). Isus este sămânța care a fost plantată. ”Iar promisiunile au fost făcute lui Avraam și seminței lui. El nu spune: Și semințelor, ca despre multe, ci ca despre una: Și seminței tale, care este Cristos” (Galateni 3:16, BTF). Conform acestui verset noi suntem din sămânța lui Hristos – am fost plantați în asemănarea Lui, în moartea și învierea Lui. Suntem una în autoritate cu El! Noi suntem plantați și suntem niște ”Hristoși mai mici”. Atunci când ne vede diavolul... el ne recunoaște că suntem asemenea lui Isus.

În Ioan 15 Isus spunea că El este vița, iar noi mlădițele. Când se uită diavolul la noi, el trebuie să-l vadă pe Isus în noi. Probabil că nu mulți înțeleg aceste aspecte, la fel cum menționa și Pavel: ”ci vorbim despre înțelepciunea lui Dumnezeu, cea ținută ascunsă într-o taină, pe care Dumnezeu a hotărât-o dinainte spre slava noastră, înaintea veacurilor” (1 Corinteni 2:7, NTR).

Deodată m-am oprit și am observat că numărul persoanelor care urmăreau predica era oarecum constant 212 – 209 persoane. Apoi pastorul a început să vorbească de următorul verset, despre faptul că oamenii nu au cunoscut mai multe despre acest aspect - asemănarea noastră cu Isus - despre ideea că dacă mâncăm din trupul și sângele lui Isus avem parte cu El, adică suntem parte din El!

Apoi a citat un pasaj din Ieremia: ”Iată, vin zile, zice Domnul, când voi împlini promisiunea cea bună pe care am făcut-o Casei lui Israel și Casei lui Iuda. În zilele acelea și în vremea aceea voi face să-i răsară lui David un Vlăstar drept, Care va face judecată și dreptate în țară. În zilele acelea, Iuda va fi izbăvit și Ierusalimul va locui în siguranță. Acesta este numele cu care o vor chema: « Domnul – Dreptatea noastră»” (Ieremia 33:14-16)

Când Dumnezeu se uite la Biserică, se uită la Hristos, care este dreptatea noastră. Eva a fost făcută din Adam, scoasă din el. Biserica a fost scoasă din Hristos, este ramura care iese din El. Și ea produce roadă. Domnul Isus a murit pentru ca noi să avem o identitate și să fim dreptatea Lui!

Apoi slujba s-a apropiat de încheiere... pastorul a ridicat pe cei prezenți în picioare la rugăciune, în timp ce explica de faptul cum ucenicii au folosit autoritatea lui Isus, în asemănarea cu El, apoi au devenit identificați cu El în ceea ce făceau.

La finalul predicii am văzut 191 de persoane care au urmărit această transmisie online. Am continuat să stau online pe această transmisie să văd ce se întâmplă. Apoi numărul a ajuns la 177, 147, în timp ce pe ecran apărea logo-ul bisericii. 116 și tot se mai vedea logo-ul biserici și invitația de a participa la biserică la următoarea slujbă de duminica viitoare. 104 persoane acum. 101. 95. Transmisia online s-a întrerupt la 93 persoane, cu mențiunea că a fost pus pe pauză și că va fi reluat în scurt timp – probabil că biserica transmitea o altă slujbă pentru alte persoane care se întâlneau acolo în biserică la o altă oră.

Am închis fereastra transmisiei online, nu cred că a fost mai mult de 30 de minute. A fost o predică destul de scurtă, destul de simplă și s-a punctat foarte bine faptul că noi am fost sădiți în Hristos și că avem identitatea Lui în noi și autoritatea Lui prezentă în viețile noastre.

Dar apoi mi-au apărut întrebările în cap. Oare toți cei care urmăreau erau din cadrul bisericii, sau mai erau și alții ca mine, din altă partea a globului? Dar oare din cei care au rămas au contribuit financiar la această biserică, sau doar au urmărit slujba și au fost binecuvântați de predicarea pastorului? Nu am răspunsul la aceste întrebări. Aceasta a fost relatarea mea personală despre participarea mea la o slujbă de biserică online. E simplu. Nu e prea complicat. Ai nevoie doar de o inimă deschisă, conexiune la internet, un computer și să știi unde să găsești o biserică potrivită. Probabil că pe viitor așa o să fim la biserică. Probabil că nu. Oricum... am început să simt tot mai mult lipsa participării la o slujbă de închinare în persoană la o biserică... și oarecum sentimentul acesta îl alimentez prin a asculta ceva online sau offline, de pe dispozitivele la care am acces.

Nu cred că este cea mai potrivită atitudine... și nu mai am nici o altă scuză de adus. Adevărul este că eu... nu mai fac parte din nici o biserică. Am avut totuși îndrăzneala să stau și la momentul de colectă să văd cum reacționează alți ipocriți online; i-am văzut și offline cum reacționau atunci când eram la biserică și trecea un coș sau o farfurie în care se adunau bani. Și nu, nu vreau să mă dojeniți că ar trebui să merg la vreo biserică... fie și ea doar cu transmisii online (momentan). Mi-a ajuns să văd cu ochii mei prea multe să pot să scriu aceste lucruri. Și da, mulțumesc lui Dumnezeu că mai sunt unii care se mai roagă pentru mine și că îi mai folosește Dumnezeu pe alții să mă sensibilizeze și să îmi vorbească ceva personal și intim. Probabil că este unul dintre lucrurile din pandemia de coronavirus pe care nu le voi uita niciodată. Acest aspect din 2020 a trebuit să fie consemnat. O experiență similară ca aceasta nu am mai avut și probabil că nu voi mai avea vreodată. Mulțumesc Doamne pentru toate lucrurile! Rămân în brațele Tale eterne!

Material scris pe 30 august 2020.

Niciun comentariu:

Disclaimer:
Comentariile cu conținut off-topic, cu tentă de jignire, amenințare, ofensatoare, injurii, sau cuvinte porcoase/profane sunt șterse automat. Comentați doar dacă ceea ce aveți de spus este relevant și aduce discuții/subiecte noi. Comentariile cu pseudonime sunt "by default" sterse. Comentariile cu link-uri sunt moderate pe Disqus, pe Blogger, sterse. Daca doriti sa faceti publicitate la un site, rog sa ma contactati pentru o cotatie de pret, rezolvam. :)

Un produs Blogger.